Au trecut 25 de ani de la revolutia in care românii – adulti, tineri, dintre care unii, va mai amintiti?, aproape copii – au murit luptând pentru libertatea pe care o avem acum. Libertatea de a „injura” Puterea, de a avea o opinie diferita de cea a directorului, secretarului de partid sau a vecinului de bloc.
Libertatea de a-i alege pe cei care conduc tara. Dupa un sfert de veac ne intrebam „De ce sa ma duc la vot?” Un argument ar fi sacrificiul celor care au iesit in strada ca sa rastoarne un presedinte ce parea vesnic, un dictator pentru care noi eram o gloata, nu un popor, care nu avea urechi sa asculte poporul, sa-i asculte pe specialisti si nici macar pe apropiatii care ii erau consilieri.
Un alt argument ar fi ca ne-am dorit cu ardoare aceasta libertate, chiar daca nu am stat in fata tancurilor ci a televizorului. Ne-am dorit sa putem alege, prin urmare nu e corect sa ne batem joc de acest drept.
Când te consideri cetatean ai drepturi si responsabilitati fata de cetate, iar una dintre responsabilitati este sa actionezi, sa-ti pese, sa te infurii. Sa actionezi, nu sa dormi, in interesul semenilor, al comunitatii asa cum crezi tu, dar sa nu absentezi din agora. Ca nu am stiut sa alegem pâna acum, ca politicienii nu sunt asa cum ni i-am imaginat sau dorit e cu totul alta istorie.
Când e vorba de un destin colectiv etapele nu pot fi arse, asa cum e posibil, uneori, in proiectele individuale.
Dupa jumatate de secol de intuneric, ingrijorare, indoctrinare, nici politicienii nu puteau fi minti luminate si mari caractere. De altfel, daca ne-am uita mai des la clasa politica din Franta, Italia sau Germania am vedea ca nu e cu mult mai buna decât a noastra, doar ca puterea poporului e mai mare. Prin urmare, si noi ar trebui sa evoluam si sa intelegem, in sfârsit, ce inseamna sa fii deputat, ministru, presedinte.
Ce inseamna sa fii ales si alegator. Noi le dam functii, ei ne dau priceperea lor si puterea de munca. Le dam atributii si, odata cu acestea, prestigiu si bani. Dar nu pe viata, ci pentru patru ani. Trebuie sa mergem la vot ca sa nu pastreze aceasta demnitate fara sa merite. Trebuie sa mergem la vot mai multi ca sa se fraudeze mai putin.
Trebuie sa mergem la vot ca sa le aratam ca nu ne este indiferent daca si cum muncesc si ca ne putem enerva destul de tare ca sa iesim din casa intr-o duminica rece, de noiembrie, pentru a pune stampila pe un buletin sau pentru a-l anula.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
