De cele mai multe ori, falsificarea istoriei are ca scop crearea unei noi paradigme istorice, care să permită unui grup sau unei națiuni să-și justifice pretențiile teritoriale.
În ultimii ani, am asistat la o recrudescentă alarmantă a rescrierii istoriei românilor. Aceste noi versiuni ale istoriei au încercat să minimalizeze sau chiar să excludă rolul esențial al geto-dacilor în formarea poporului român, precum și contribuția voievozilor din Evul Mediu la consolidarea identității și a teritoriului românesc. Această distorsionare a istoriei poate avea consecințe grave asupra conștiinței naționale și a coeziunii sociale, permițând unor cercuri externe să manipuleze opinia publică și să justifice pretenții teritoriale nefondate.
Un episod important din secolul al XIX-lea, care ilustrează modul în care rescrierea istoriei poate afecta pierderile teritoriale, are loc în regiunea Macedoniei, locuită de aromâni. În acea perioadă, teritoriul se afla sub dominația Imperiului Otoman, dar noul Regat al Greciei încerca să susțină ideea că aromânii erau greci și că teritoriul respectiv le aparținea. Această dispută a durat zeci de ani și a inclus chiar atacuri sângeroase ale unor bande înarmate provenite din Grecia, care încercau să forțeze aromânii să accepte preoți greci și limba greacă în bisericile lor.
Atacurile asupra istoriei românilor, decaderea calității acestei materii în școli și simplificarea exagerată a manualelor reprezintă aspecte serioase care pot avea un impact semnificativ asupra conștiinței naționale și asupra identității culturale a României. Înțelepciunea istoriei constă în capacitatea de a învăța din trecut și de a aprecia contribuțiile științei, culturii și eroilor naționali. Cenzurarea manualelor școlare a elementelor care ilustrează eforturile românilor pentru menținerea independenței și a unității naționale poate crea o perspectivă distorsionată asupra trecutului și poate afecta identitatea națională a viitoarelor generații.
Respectarea și înțelegerea corectă a istoriei este esențială pentru formarea unei societăți informate, responsabile și conectate la rădăcinile sale culturale. Învățând din lecțiile trecutului, o națiune poate evita erorile anterioare și poate construi un viitor mai bun.
Tinerii de astăzi sunt învățați în unele cazuri o istorie falsificată sau destructurată, în care marile teme naționale sunt neglijate sau minimalizate. Întrebarea legitimă care se ridică este cine are interesul să priveze românii de propria lor istorie și de conexiunea cu moștenirea lor culturală.
Există mai multe motive posibile pentru această abordare. Uneori, politicienii sau liderii cu interese particulare pot încerca să manipuleze interpretarea istoriei pentru a-și promova agenda politică sau pentru a crea o anumită imagine națională. De asemenea, putem găsi influențe externe care încearcă să submineze sau să dilueze identitatea națională a unei țări prin manipularea învățământului și a cunoașterii istorice.
Este important ca societatea să fie conștientă de aceste amenințări și să susțină o educație istorică corectă și echilibrată, care să încurajeze înțelegerea profundă a istoriei naționale. Cu o perspectivă clară și informații precise despre trecut, tinerii pot să-și dezvolte o identitate culturală și națională mai solidă și să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc. În cele din urmă, responsabilitatea cade pe umerii societății și ai educătorilor de a proteja integritatea învățământului istoric și de a combate falsificările sau manipulările care pot avea un impact negativ asupra viitorului unei națiuni.
