Sarbatoare crestina
Astazi, crestin-ortodocsii sarbatoresc Botezul Domnului. Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine, momentul nasterii spirituale a Mantuitorului, si trasaturi de sarbatoare populara. In unele zone ale tarii, masa din ajun a fost asemanatoare cu cea de Craciun, pe care se s-au asezat, conform traditiei, 12 feluri de mancare. In aceasta dimineata, la toate bisericile din judet in timpul slujbei se desfasoara ritualul sfintirii apei, pregatit cu multa atentie de preoti. La tara, dar si la oras se alege un spatiu generos de preferinta in preajma unei fantani sau a unei ape curgatoare dar, si in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa in vase mari de lemn si in unele localitati, la rauri, se taie o cruce mare de gheata. Daca crucea se afla in curtea lacasului de cult, aici va fi locul unde se vor tine un ceremonial religios la care participa toata suflarea comunitatii. La sfarsitul slujbei apa se tranforma in agheazma. Fiecare credincios isi ia cate putin intr-un vas pe care il duce acasa. La tara se mai obisnuieste ca in drum spre casa oamenii sa strige aChiralesa”, un colind pentru sanatate si belsug. Odata ajunsi la familiile lor, sfintesc lucrurile cu aceasta apa despre care se spune ca are puteri miraculoase: alunga spiritele rele, bolile si nu se strica niciodata. Tot acum se alunga si spiritele malefice din casele oamenilor. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand, tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor. Astfel, ei aprindeau focurile de Boboteaza. Carbunii erau mai apoi adusi acasa pentru a duce la bun sfarsit un rit pastrat din strabuni.
Udatul Ionilor
Boboteaza si cu Sf. Ioan (7 ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. Maine, credinciosii il vor sarbatori pe Ioan Botezatorul, iar in acesta zi se mai pastreza, atat in Trasilvania cat si Bucovina, un obicei numit aUdatul Ionilor”. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit. In Transilvania, Ionii sunt purtati cu mare alai prin sat, pana la un rau unde sunt botezati sau mai bine zis, purificati. (D. Pilat)
