Datoria administrației publice din România a atins, în octombrie 2024, un nou record, urcând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Acest avans semnificativ pune o presiune tot mai mare pe stabilitatea fiscală a țării, într-un context economic global marcat de incertitudine.
Creșterea datoriei în raport cu PIB-ul
Raportată la PIB, datoria publică a crescut la 54% în octombrie, față de 53,1% în septembrie, conform estimărilor Institutului Național de Statistică. Această evoluție menține România într-o zonă de risc moderat, având în vedere pragul european de 60% din PIB pentru sustenabilitatea datoriei. Totuși, creșterea constantă a ponderii datoriei în PIB indică o tendință care necesită gestionare atentă.
Structura datoriei: predominanța titlurilor de stat
Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale, respectiv 780,243 miliarde de lei, este reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile directe se ridică la 131,258 miliarde de lei, reflectând o preferință pentru mecanismele clasice de finanțare.
Pe termen mediu și lung, datoria a crescut la 869,216 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a înregistrat o creștere notabilă, ajungând la 61,97 miliarde de lei. Această dinamică ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen scurt a obligațiilor financiare ale statului.
Distribuția monedei: riscuri valutare
Datoria în moneda națională constituie aproximativ 444,283 miliarde de lei, dar o proporție semnificativă este contractată în valută:
- 390,471 miliarde de lei în echivalent euro,
- 94,353 miliarde de lei în echivalent dolari americani.
Această structură expune România riscurilor valutare, mai ales în contextul fluctuațiilor de pe piețele internaționale. O eventuală depreciere a leului față de euro sau dolar ar putea crește considerabil costul serviciului datoriei.
Datorie centrală vs. locală
Administrația publică centrală deține majoritatea datoriei, cu un total de 908,315 miliarde de lei, în timp ce administrațiile locale au o datorie cumulată de 22,87 miliarde de lei. Deși mai mică, creșterea datoriei locale indică dificultăți în gestionarea bugetelor la nivel regional.
Datoria internă și externă: tendințe divergente
Datoria internă a administrației publice a crescut la 455,713 miliarde de lei (26,4% din PIB), iar cea externă a urcat la 475,473 miliarde de lei (27,6% din PIB). Creșterea datoriei externe semnalează o dependență tot mai mare de piețele financiare internaționale, ceea ce ar putea deveni problematic în cazul unei creșteri a ratelor dobânzilor.
Semnale de alarmă și soluții
Această creștere a datoriei publice ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea politicilor fiscale actuale. Într-un context economic în care investițiile sunt necesare pentru stimularea creșterii, gestionarea eficientă a împrumuturilor devine o prioritate.
Pentru a evita o criză a datoriei, guvernul ar trebui să se concentreze pe:
- Reducerea cheltuielilor neproductive,
- Creșterea eficienței colectării veniturilor fiscale,
- Promovarea investițiilor în infrastructură și sectoare cu valoare adăugată ridicată,
- Diversificarea surselor de finanțare, pentru a reduce dependența de piețele externe și fluctuațiile valutare.
În timp ce datoria publică poate fi un instrument util pentru stimularea economiei, o creștere necontrolată a acesteia riscă să adâncească vulnerabilitățile economice ale României și să limiteze manevrarea fiscală în fața crizelor viitoare.
