Datoria administrației publice din România a înregistrat o creștere semnificativă în luna august 2024, ajungând la un nivel record de 886,983 miliarde de lei, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor (MF). Această valoare reflectă o majorare de aproape 11 miliarde de lei față de luna iulie, când datoria se situa la 876,288 miliarde de lei.
Ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut de la 52% în iulie la 52,7% în august, conform PIB-ului raportat recent de Institutul Național de Statistică. Această evoluție plasează datoria publică a României aproape de limitele considerate critice de către experți, fiind un semnal de alarmă pentru economia țării. În condițiile în care datoria continuă să crească, se pun presiuni semnificative pe sustenabilitatea bugetară și pe capacitatea statului de a-și menține cheltuielile publice și investițiile pe termen lung.
Structura datoriei publice: Preponderență a titlurilor de stat și a împrumuturilor externe
Din totalul datoriei înregistrate, cea mai mare pondere, respectiv 746,643 miliarde de lei, este reprezentată de titlurile de stat. Aceasta sugerează o strategie guvernamentală bazată pe emisiuni de obligațiuni pentru a finanța deficitul bugetar și a asigura funcționarea administrației publice. În paralel, împrumuturile directe se ridică la 123,864 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 14% din datoria totală.
La nivelul valutei în care datoria este contractată, s-a remarcat că 426,171 miliarde de lei sunt în moneda națională, ceea ce limitează expunerea României la riscul valutar, dar crește presiunea asupra inflației. Totodată, o parte importantă a datoriei este în euro (376,955 miliarde de lei echivalent) și în dolari americani (82,638 miliarde echivalent lei), ceea ce indică o dependență semnificativă de piețele financiare internaționale.
Datoria administrației publice centrale și locale
Datoria administrației publice centrale a ajuns la 864,742 miliarde de lei în august, în creștere de la 854,206 miliarde de lei în luna precedentă. Din această sumă, 809,765 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung, un aspect care sugerează o planificare de rambursare pe durată extinsă, dar care poate deveni o povară dacă economia nu performează suficient de bine pentru a susține aceste obligații financiare.
Pe de altă parte, administrația publică locală înregistrează o datorie de 22,237 miliarde de lei, în creștere ușoară față de luna precedentă. Din aceasta, 22,187 miliarde sunt pe termen mediu și lung, ceea ce demonstrează o tendință de finanțare pe durată mai lungă și la nivel local.
Datoria internă și externă: Implicațiile asupra economiei
În luna august, datoria internă a administrației publice a României s-a cifrat la 435,268 miliarde de lei, echivalentul a 25,5% din PIB, menținând același procent ca în luna iulie. Din aceasta, 417,832 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar restul de 17,436 miliarde de lei administrației locale. Pe de altă parte, datoria externă a atins nivelul de 451,715 miliarde de lei, echivalentul a 26,8% din PIB, în creștere față de luna precedentă.
Această împărțire între datoria internă și cea externă evidențiază dependența semnificativă a României de finanțările externe, ceea ce crește vulnerabilitatea economiei la posibilele turbulențe de pe piețele financiare internaționale și la fluctuațiile cursului valutar.
Perspective economice și provocările financiare
Creșterea datoriei publice într-un ritm atât de alert ridică probleme de sustenabilitate pentru România, într-un context economic global marcat de incertitudini și de costuri de finanțare în creștere. Guvernul este obligat să ia măsuri pentru a ține sub control aceste datorii prin îmbunătățirea eficienței bugetare și stimularea creșterii economice.
De asemenea, se impune o analiză strategică asupra structurii datoriei pentru a limita expunerea pe termen lung la riscuri externe și pentru a asigura stabilitatea fiscală. În caz contrar, România riscă să intre într-o spirală a datoriei care ar putea afecta capacitatea statului de a răspunde nevoilor sociale și de a investi în dezvoltarea economică pe termen lung.
