„Daca nu se rezolva canalizarea orasului, pasajul va fi mereu inundat”

– explica inginerul care a lucrat la Pasajul Rutier.

Furtuna serioasa de la sfârsitul saptamânii trecute si cantitatile impresionante de apa au aratat foarte clar limitarile tehnice ale pasajului rutier Oituz-Stefan Guse. De altfel, acesta a fost inchis 24 de ore pentru decolmatare, pentru ca, in mod ciudat, de la inaugurare, pâna acum, n-a fost curatat niciodata.

„Am constatat ca exista mai multe probleme, asta dupa ce am discutat cu toti cei prezenti acolo, cu specialisti. Prima problema este ca acea canalizare a pasajul este supradimensionata, iar apa colectata nu poate fi preluata de canalizarea orasului, mult mai mica. In al doilea rând, pasajul nu a fost decolmatat niciodata. De ce, nu stiu. Cert este ca puteam decide redeschiderea lui rapida, dar am preferat sa-l decolmatam. Au rezultat 80 de tone de mâl”, a declarat primarul Cosmin Necula. La acestea, se adauga faptul ca pompele menite sa dirijeze apa nu functionau toate. Din nou, nu se stie clar de ce.

Confruntat cu toate aceste date, edilul a cerut un studiu tehnic, in urma caruia spera sa afle cu exactitate cu ce se confrunta.

„Avem ingineri, buni specialisti de la Compania de Apa care ne pot ajuta sa descoperim exact problemele. De acolo, vom vedea ce este de facut”, a mai spus Necula. Pe de alta parte, se va pune accent pe viitor si pe pregatirea angajatilor din primarie pentru a raspunde unor astfel de situatii si trebuie si o educare a populatiei, care trebuie sa invete lectia implicarii, in locul privitului de margine sau a imortalizarii dezastrului cu telefonul mobil.

Probleme inca de proiectare

Faptul ca pasajul are probleme tehnice a fost semnalat de cotidianul Desteptarea inca din 2011. Cauza o reprezinta schimbarea solutiei tehnice de executie a tunelului rutier de catre primarie, de comun acord cu proiectantul si constructorul. Din acest motiv, au rezultat fisuri in tavanul pasajului. In plus, tunelul ar fi fost deviat in momentul in care lucrarile s-au intersectat cu un strat de pamânt cleios, care nu a fost evidentiat in studiile geotehnice facute inaintea demararii constructiei.

Ministerul Dezvoltarii urma sa verifice structura tehnica a pasajului, dar fiind in buza campaniei electorale, controlul n-a mai avut loc si s-a facut doar pe baza hârtiilor. Constantin Scripat, prefect la acel moment, viceprimar acum, a fost unul dintre sustinatorii necesitatii de a controla conditiile tehnice in care s-a lucrat la pasaj.

„Nu trebuie sa negam necesitatea si utilitatea acestui pasaj. Dar, probleme au fost din start. Acum, la ultima ploaie, ce am constatat: apa tâsneste din pereti. Fisuri a avut de la inceput, dar s-a spus ca erau de suprafata si nu afectau structura de rezistenta. Când eram prefect am spus si ca nu este normal sa se faca lucrari suplimentare fara licitatie, care au dus la un cost mai mare de realizare a proiectului”, a precizat ieri viceprimarul Constantin Scripat. Acesta a spus si ca este necesara mentenanta permanent la pasaj, de la decolmatare, la asigurarea functionarii pompelor.

„Pompele nu au un generator de rezerva”

Contactat telefonic, ieri, Grigore Ioanid, inginerul sef al lucrarilor la pasaj a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca probleme cu inundatiile au fost inca de la momentul la care se lucra. „Daca nu se va rezolva problema canalizarii orasului vor fi probleme cu inundatiile mereu. Si noi am avut pagube serioase când lucram, am fost inundati. Intretinerea pasajului trebuie sa se faca trimestrial si este raspunderea beneficiarului”, a declarat Ioanid.

Pe de alta parte, pompele trebuie intretinute. „Pasajul are doua puturi laterale unde se colecteaza apa. Aici sunt si pompele care au calculatoare electronice care arata exact volumul care trebuie evacuat. La momentul la care le-am predat, functionau foarte bine, dar, ce este necesar acolo este un generator. Se stia de atunci ca daca pica curentul pe strada, nu mai functioneaza nici pompele. Nu s-a gândit atunci instalarea unui generator”, a mai spus inginerul.

Cât priveste fisurile din pasaj, potrivit specialistului, fisurile de natura geologica sunt normale si apar la contractia betonului, dar nu sunt de natura sa afecteze in vreun fel rezistenta constructiei.

In septembrie 2009, o asociere de firme condusa de o societate din Italia – Procom SRL – a câstigat contractul de executare a constructiei pasajului subteran care face legatura intre strazile Oituz si Stefan Guse din municipiul Bacau. Conform anuntului de atribuire nr. 78094, publicat in 4 septembrie 2009, valoarea contractului s-a cifrat la 20,4 milioane lei (fara TVA). Lucrarile au inceput in octombrie 2010 si pasajul a fost inaugurat in mai 2012.

Consortiul Procom – Cosbau Nalles – Pa&Co a câstigat ulterior de pe urma mai multor contracte de lucrari suplimentare, cel mai important dintre acestea – in valoare de 9,1 milioane lei (fara TVA) – fiind atribuit in iunie 2010. In mai 2011, acelasi consortiu a mai primit un contract suplimentar, in suma de aproximativ 1 milion de lei (fara TVA). Contractele au fost incredintate fara organizarea de licitatii, asa cum prevede legislatia europeana. Cost total: 30 milioane de lei.

Tunelul subteran are o lungime de 87 de metri. Lungimea totala a pasajului propriu-zis este de 300 metri si trece pe sub 14 linii de cale ferata, iar pentru constructia sa nu s-a intrerupt circulatia trenurilor.