În fiecare an, odată cu apropierea Halloween-ului, încep dezbaterile despre cât de potrivită sau nepotrivită este această sărbătoare pentru români. Opoziția vine de obicei din convingeri puternic ancorate cultural și religios: Halloween-ul e văzut ca o „sărbătoare satanică” sau ca un import străin, incompatibil cu valorile autohtone. În ciuda acestor opinii, Halloween-ul nu doar că rezistă, ci devine tot mai popular, mai ales printre tineri și copii, pentru care costumele, dulciurile și atmosfera de sărbătoare sunt atracții irezistibile.
O mare parte din criticile la adresa Halloween-ului se bazează pe temeri exagerate sau pe prejudecăți. Se invocă adesea argumente simbolice, cum ar fi jocul de cuvinte „Hell will win” („iadul va câștiga”), sau imagini de strigoi și vrăjitoare considerate periculoase pentru copii. Însă, deși discursurile și protestele se adună în fiecare an, realitatea demonstrează că acestea nu au un impact real în reducerea popularității sărbătorii. Halloween-ul este o „cruciadă” culturală susținută de influența globală a culturii occidentale, de atracția consumerismului și, nu în ultimul rând, de entuziasmul copiilor pentru activitățile inedite.
Pentru mulți, Halloween-ul reprezintă o oportunitate de a se deghiza, de a intra în pielea altor personaje, de a explora necunoscutul și fantasticul, iar pentru copii este un prilej de joacă și de creativitate. A te împotrivi frontal acestei sărbători este similar cu a te opune altor valuri culturale externe care, de-a lungul timpului, s-au suprapus sau chiar au îmbogățit cultura locală.
Istoria ne arată că, în fața influenței culturale externe, popoarele nu s-au retras, ci au adaptat aceste idei la propriile tradiții. În Imperiul Roman, de exemplu, cultura și religiile locale s-au amestecat și s-au adaptat nevoilor comunității, mai degrabă decât să dispară. În loc să se confrunte cu hegemonul cultural, comunitățile locale au îmbinat elemente din cultura proprie cu cele ale hegemonului, dând naștere unor forme noi, hibride, dar reprezentative. În aceeași manieră, este mai productiv să ne apropiem de Halloween printr-o abordare creativă, care să includă valorile autohtone și să ofere copiilor o alternativă în care se pot regăsi și din punct de vedere cultural.
Dacă percepția comună despre Halloween înseamnă costume de strigoi și vrăjitoare, de ce să nu le dăm copiilor o altă versiune? Ei s-ar putea deghiza în eroi locali, în personaje din folclorul românesc, în voievozi sau în Feți-Frumoși. Îmbrăcați în costume tradiționale, cu iile și itarii strămoșilor, ar putea deveni „eroi de Halloween” care înfruntă „spiritele rele”. Astfel, sărbătoarea ar putea căpăta o dimensiune autohtonă, integrând valorile românești într-un cadru modern, fără a renunța complet la influențele externe. Copiii pot păstra plăcerea de a se costuma și de a explora fanteziile unei lumi de basm, dar într-un context mai apropiat de propria cultură.
Așadar, „cruciada” anti-Halloween este nu doar o luptă inegală, ci și o oportunitate ratată de a crea o sinteză culturală benefică. Halloween-ul ar putea deveni o sărbătoare a creativității în care copii și adulți deopotrivă să își reinterpreteze tradițiile. Pe scurt, în loc să ne împotrivim acestui val cultural global, am putea să-i schimbăm forma, să-i dăm un nou sens și să-l transformăm într-un prilej de afirmare culturală locală.
