Am povestit că am văzut filme cu atrocitățile comise de Armata Israeliană în Gaza. Unul dintre videoclipuri l-am pus și pe Facebook. Era despre bombardarea spitalului Al Shifra, eveniment recunoscut de IDF dar pus pe seama unui proiectil rătăcit. Facebook l-a șters. A zis că e prea violent. Etichetă pe care nu a pus-o atunci când alții distribuiau clipuri cu trupurile rușilor morți în Ucraina. Mai mult, cei care au redistribuit clipul au primit eticheta de „DANGEROUS ORGANIZATIONS AND INDIVIDUALS”. E libertate pe rețelele sociale, dar numai dacă distribui ceea ce vor ei.
Revin la ideea principală: ceea ce face Armata Israeliană acum nu este nici pe departe o Operațiune Militară fie și Specială. IDF nu se războiește cu teroriștii, se războiește cu întregul popor palestinian. Un popor nu poate fi făcut responsabil pentru faptele câtorva membri; altfel este vorba despre o pedeapsă colectivă, care este interzisă de toate convențiile și tratatele internaționale.
Ștergerea unui clip este nimic la nivel global; tăcerea care domnește în mass-media mainstream occidentală cu privire la genocidul din Gaza este, însă, mai mult decât revoltătoare, este revelatoare. O presă care ne-a spus cât de răi sunt dictatorii înlăturați de trupele occidentale, cât de răi sunt cei care luptau de partea lor și ce atrocități făceau aceștia nu este în stare să informeze obiectiv crimele de război care se petrec sub ochii întregii planete.
Mai mult, cei care încearcă să relateze obiectiv, fără să recite poezia livrată de autorități, sunt pedepsiți și este o listă întreagă de jurnaliști puși la index de către ziarele și televiziunile occidentale din acest motiv.
Această cenzură – vizibilă cu ochiul liber la nivel global – este unul dintre motivele care au convins Sudul Global să se distanțeze de Occident.
