Dacă privim către ruina visului democrației noastre de acum treizeci și ceva de ani, înțelegem, beneficiind și de o relativă detașare temporală, că toate guvernele și hold-up-urile cotroceniste n-au fost decât niște cumetrii mafioto-criminale constituite mai ales din analfabeți funcționali cu aură de guriști și CV-uri spălate prin facultăți obscure din țară/ străinătate sau prin buticurile ,,academice” ale serviciilor secrete. Răsfoind arhivele organigramelor ministeriale și cotroceniste, găsim o adunătură toxică de neprofesioniști, nepoți, veri, amante și amanți, securiști/ milițieni/ nomenklaturiști reșapați, combinagii, sifonari și magicieni ai spălării banilor, eșuați profesional, putori submediocre cu aere de genii, june care au în fișa nescrisă a postului menținerea mitului seducătorului fruct biblic interzis, grobieni ai vorbei, măsluitori ai adevărului, ocrotitori ai mafiotismului. Etc.
Expresia sintetică a discursului acestui management național criminal, camuflat în aura unei false democrații autentice, o reprezintă faptul că spitalele tind să devină crematorii. Intri acolo uneori cu un deranj minor al trupului și ești livrat mioritic rudelor: carbonizat profesionist. Și, pentru ca ideea de spital-crematoriu să devină o locatară banală a conștiinței noastre, instituția omorâtoare solicită rudelor cheltuieli de spitalizare (sic!) chiar și pentru ziua în care piromania oficială și-a făcut datoria.
În vremea asta, prin cancelariile criminale sunt elaborate comunicate care exprimă satisfacția tembelă: n-au fost mai mulți pacienți carbonizați. Un brancardier, o infirmieră, un medic vor fi anatemizați, „înnobilați” cu titlul de Acar Păun. Atât. Investiții esențiale, reformă autentică, grija față de Viață: nimic.
Astăzi, după o etapă online în care toată lumea a orbecăit cum a găsit de cuviință/ necuviință, întrucât discursul ministerial a trădat cronic vrăjmășia față de Școală, reîncep, după scenariul schiorului rătăcit la Cotroceni, cursurile obișnuite (să zicem). Salariați ai școlilor nevaccinați, mister despre eventuala testare a elevilor, școli fără medici/ asistenți și autorizații ISU, condiții de studiu neschimbate sau doar „cosmetizate”, imposibilă distanțare fizică protectoare… Atitudinea își are obârșia tot în zicerea din titlu.
