Cum să te oprești din mâncatul compulsiv

Majoritatea dintre noi mâncăm ocazional peste măsură. Poate petreci o zi întreagă la mesele de sărbători, mănânci prea multe prăjituri sau mănânci floricele până te saturi la cinema.

Dar pentru unii oameni, această indulgență ocazională se transformă într-o tulburare de alimentație compulsivă atunci când mâncatul excesiv pare scăpat de sub control și se întâmplă în mod regulat. Este cea mai comună tulburare de alimentație, chiar dacă se vorbește cel mai puțin despre ea și rămâne adesea neînțeleasă și stigmatizată.

Este esențial să înțelegi că mâncatul compulsiv nu este doar despre exces, ci și despre o luptă profundă cu emoțiile și comportamentele alimentare care afectează fiecare aspect al vieții unei persoane.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “Tulburarea de mâncat compulsiv este caracterizată prin pierderea controlului asupra cantității de alimente ingerate, sentimentul că nu poți să te oprești, chiar și când ajungi să simți o stare de disconfort. Aceste episoade sunt adesea urmate de sentimente de vinovăție, rușine și stres, dar nu sunt urmate de comportamente de compensare. Cei care suferă de această tulburare se simt adesea jenați sau rușinați de episoadele de mâncat excesiv. De multe ori, încearcă să își restricționeze sau să își reducă drastic alimentația ca rezultat. Însă, acest lucru poate duce la dorințe și mai mari de a mânca și la un ciclu continuu de mâncat compulsiv.”

Tulburările de alimentație compulsivă sunt diferite de alte tulburări de alimentație precum bulimia și anorexia. Anorexia apare atunci când oamenii își restricționează sever cantitatea de mâncare pe care o consumă, adesea până la punctul de înfometare. Cei care suferă de bulimie se îmbuibă cu mâncare, dar apoi o elimină rapid prin vărsături sau exerciții fizice excesive. O persoană cu o tulburare de alimentație compulsivă nu prezintă aceste comportamente extreme.

Cine este cel mai expus riscului de a dezvolta o tulburare de alimentație compulsivă?

Tulburarea de alimentație compulsivă este mai comună la femei decât la bărbați. Persoane de orice vârstă pot avea această tulburare, dar este cel mai frecvent întâlnită la persoanele tinere și de vârstă mijlocie. Vârsta medie la care apare pentru prima dată este de aproximativ 25 de ani. Poate afecta persoane subponderale, supraponderale sau cu greutate medie.

Multe persoane cu o tulburare de alimentație compulsivă au o istorie lungă de diete. Au încercat și au eșuat în multe diete și pot avea o imagine corporală negativă ca rezultat. În timp ce țin dietă, își restricționează caloriile sau anumite alimente pentru o perioadă, dar apoi se întorc la vechiul mod de mânca. Este, de asemenea, mai comună la persoanele cu un nivel ridicat de stres în viața lor și care folosesc mâncarea pentru a acoperi emoțiile intense.

Ce provoacă mâncatul compulsiv?

Studiile efectuate până în prezent nu arată cu exactitate ce cauzează tulburarea de alimentație excesivă. Cercetătorii constată că tulburările de alimentație pot apărea din cauza unei combinații complexe de factori genetici, biologici, comportamentali, psihologici și sociali. Această combinație include gene specifice, biologia unei persoane, imaginea corpului și stima de sine, experiențe sociale, istoricul de sănătate a familiei și, uneori, alte boli de sănătate mintală.

Studiile sugerează că persoanele cu tulburare de alimentație excesivă pot folosi supraalimentarea ca o modalitate de a face față furiei, tristeții, plictiselii, anxietății sau stresului.

Cum știi dacă ai o tulburare de alimentație compulsivă?

Tulburarea de alimentație compulsivă este caracterizată în principal de o apariție regulată a consumului de cantități mai mari de mâncare decât ar consuma majoritatea oamenilor în situații similare. Alte semne includ:

• Senzația că nu poți controla comportamentul alimentar, de exemplu, nu te poți opri odată ce ai început să mănânci.
• Consumul unor cantități mult mai mari de mâncare decât de obicei într-o perioadă scurtă de timp, cum ar fi două ore.
• Mâncatul chiar și atunci când ești sătul sau nu îți este foame.
• Mâncatul foarte rapid în timpul episoadelor de mâncat compulsiv.
• Mâncatul până te simți inconfortabil de plin.
• Mâncatul adesea singur sau în secret.
• Sentimente de depresie, dezgust, rușine, vinovăție sau supărare legate de mâncat.

Persoanele cu tulburări de alimentație compulsivă devin adesea experte în ascunderea comportamentelor lor alimentare. Pot nega că există o problemă sau mint în legătură cu cantitatea de mâncare pe care o consumă.

Mâncatul compulsiv poate duce la obezitate, probleme articulare, boli de inimă, diabet de tip 2 și apnee în somn. Poate crește anxietatea, depresia și tulburările de consum de substanțe.

Cum este tratată tulburarea de alimentație compulsivă?

Depășirea oricărei tulburări de alimentație este o provocare, deoarece nu poți evita mâncarea sau situațiile sociale care includ mâncare.. Corpul tău are nevoie de mâncare pentru a supraviețui și a prospera. Totuși, recuperarea este posibilă și multe persoane reușesc să depășească complet mâncatul compulsiv.

Tratamentul trebuie să abordeze emoțiile legate de mâncatul compulsiv, inclusiv rușinea și imaginea de sine negativă. Recidiva este probabilă până când aceste aspecte sunt abordate și, de obicei, este necesar ajutorul profesional. O combinație de terapie cognitiv-comportamentală și un program sănătos de viață poate ajuta o persoană să facă față declanșatorilor, imaginii corporale negative și depresiei. Terapia ajută la recâștigarea sentimentului de control asupra comportamentelor și îmbunătăți abilitățile de gestionare a stresului.

Până ajungi la un specialist, iată câteva lucruri pe care le poți face imediat pentru a opri mâncatul compulsiv:

Identifică declanșatorii emoționali: Încearcă să observi ce emoții sau situații declanșează mâncatul compulsiv. Notează-le într-un jurnal și urmărește frecvența apariției lor.

Mănâncă conștient: Încearcă să mănânci mai încet, să savurezi fiecare mușcătură și să te concentrezi pe gustul și textura alimentelor. Acest lucru poate ajuta la reducerea impulsului de a mânca în exces.

Planifică mesele și gustările: Stabilește un program regulat de mese și gustări și încearcă să te ții de el. Acest lucru poate ajuta la reducerea senzației de foame care poate duce la mâncatul compulsiv.

Hidratează-te: Uneori, senzația de foame poate fi confundată cu setea. Asigură-te că bei suficientă apă pe parcursul zilei.

Evită tentațiile: Încearcă să nu păstrezi alimente nesănătoase în casă sau la îndemână. Dacă nu ai acces la ele, va fi mai puțin probabil să le consumi compulsiv.

Practică tehnici de relaxare: Tehnici precum meditația, respirația profundă sau yoga pot ajuta la reducerea stresului și anxietății, care sunt adesea declanșatori pentru mâncatul compulsiv.

Fii activ fizic: Exercițiile fizice regulate pot ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării generale de bine, ceea ce poate diminua dorința de a mânca compulsiv.

Caută suport: Discută cu prietenii sau familia despre problema ta. Uneori, doar împărtășirea gândurilor și sentimentelor poate ajuta la reducerea comportamentului compulsiv.

Setează obiective realiste: Nu te aștepta să îți schimbi comportamentul peste noapte. Stabilește obiective mici și realizabile și recompensează-te pentru progresul făcut.

Evită dietele restrictive: Dietele foarte stricte pot crește dorința de a mânca compulsiv. Încearcă să ai o alimentație echilibrată și variată care să-ți ofere satisfacție și nutrienții necesari.

Aceste sfaturi pot fi un bun punct de plecare, dar este important să găsești ce funcționează cel mai bine pentru tine și să nu te descurajezi dacă nu vezi rezultate imediate.

“În cazul tulburării de alimentație compulsivă, atenția se concentrează adesea pe abordarea conexiunii comportamentale, emoționale și cognitive cu mâncarea înainte de orice altceva. Indiferent de tratamentul, terapia sau stilul de viață pe care îl alegi, deoarece va fi extrem de personalizat, este important este să găsești profesioniști care au experiență în tratarea tulburării de alimentație compulsivă”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.