– o discutie cu Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau
Capitolul Moldova din Masterplanul de Transport al României ramâne unul fierbinte in special pe tema constructiei prioritare a autostrazii Iasi – Târgu Mures sau a autostrazii Brasov – Bacau. Desi initial Guvernul s-a pronuntat pentru varianta Brasov – Bacau, se pare ca ulterior intentia s-a schimbat, iar comentatorii masurii acuza jocurile politice purtate abil de la Iasi. Cert este ca Iasul, care se erijeaza tot mai mult in „capitala a Moldovei” a avut mai multe initiative in acest sens. Despre una dintre ele, o reuniune convocata la Piatra Neamt in toamna trecuta pentru sustinerea construirii autostrazii Târgu Mures – Iasi am scris si noi, intr-un articol in care am reamintit singura reactie pe aceasta tema venita din judetul Bacau si care apartine Camerei de Comert si Industrie, care sustine ca abordarea problemei ar trebui sa fie una mult mai generala si care sa vizeze toata Moldova, nu doar o parte a ei. Atunci am stat mai pe indelete de vorba cu presedintele Camerei, Doru Simovici, dialog pe care il puteti urmari acum in cele ce urmeaza.
Scânteia disputei pe această temă a fost dată, domnule presedinte, atunci, la Piatra Neamt, unde a fost convocată o reuniune a tuturor factorilor din Regiunea Nord-Est care să susțină un demers puternic pentru varianta autostrăzii Târgu Mureș – Iași.
Documentele care au fost prezentate de Consiliul Judetean (CJ) Iasi la intâlnirea de la Piatra Neamt ne-au dat de inteles ca abordarea Iasului este pur politica si subiectiva. Erau doua chestiuni: pe Cristian Adomnitei, presedintele CJ Iasi, il interesa doar sa câstige capital electoral pe baza problemei cu autostrada. Nu-i pasa de toata cealalta parte a Moldovei, desi se vorbea de o autostrada pentru toata Moldova. Documentele prezentate erau subiective, in situatia in care prezentau autostrada Iasi – Târgu Mures versus autostrada Bacau – Brasov si toate datele erau sub imperiul acestui VERSUS. Erau, la acea vreme, niste aberatii facând comparatii intre aeroportul din Iasi si aeroportul din Bacau si chiar cu aeroportul din Craiova. Ar fi interesant sa comparam prima scrisoare, pe aceasta tema, a autostrazii, care a venit in octombrie, de la Neamt, care ne-a solicitat sa facem si noi un demers catre autoritatile locale – Consiliul Judetean, primarie, parlamentari, ca sa sprijine „realizarea infrastructurii de transport in Moldova”. Ulterior, la telefon, ni s-a sugerat sa sprijinim realizarea autostrazii Iasi – Târgu Mures. Eu, atunci, am zis, si pâna la urma s-a si facut asa, ca este o actiune care normal ar trebui facuta sub cupola Camerei de Comert Regionale Nord-Est, la care presedinte este tot Cristian Adomnitei, din 2010.
Cum ati sugerat sa se actioneze?
Eu am cerut sa ne intâlnim toti presedintii de camere de comert, pe aceasta tema. Sa ne unim fortele si sa facem o actiune catre politicieni, catre autoritatile locale, catre parlamentarii din regiune, sa lasam totul la o parte si sa sprijinim realizarea infrastructurii de transport in regiunea Moldova, pentru ca este principalul motor generator de dezvoltare economica. Agentii economici si toti cei implicati in problema transporturilor pe care i-am consultat, cum este firma bacauana Farbe, care executa lucrari de marcaje rutiere in toata tara si, evident, in toata Moldova. Ne-au sugerat si ei sa facem impreuna ceva, pentru ca investitiile in reparatii si modernizarea de drumuri in Ardeal sunt de un miliard de euro, iar in Moldova, la nivelul anului 2014, au fost de numai 100 de milioane. Aceasta informatie ni s-a dat cu vreo doua saptamâni inainte de a apare public semnalul construirii autostrazilor.
Autoritatile locale sunt dezinteresate de problema
Invitatia pentru reuniunea de la Piatra Neamt a avut ecou in judetul Bacau?
Consiliul Judetean Iasi a sustinut ca a trimis invitatii peste tot, la consiliile judetene, primarii, tuturor. La acel moment, eu am vorbit pe unde am putut si am fost ascultat. Dar, la Primaria Bacau, de exemplu, nu aveam cu cine, la Consiliul Judetean invitatia Iasului nu a prezentat interes, pentru ca era in plan autostrada Bacau – Brasov, nu Iasi – Târgu Mures, iar prefectul era plecat cu alte treburi, asa ca m-am intâlnit doar cu reprezentanti ai gruparilor politice. Parlamentarii au spus ca vin, cum au mai spus si altii. Dar, pâna la urma au refuzat aproape toti. Nu au fost interesati nici macar sa auda cam cum se pun problemele in acea reuniune. Sa auzim si noi ce zic. Pentru ca din start nu stiam inca abordarea lor. Pe tema autostrazii, noi, in Bacau, ne-am mai intâlnit cu unii si cu altii, de exemplu cu arhitectii. Astfel, arhitectul Constantin Volodea a spus ca vine la Piatra Neamt si a venit. Arhitectii s-a dovedit ca au alta abordarea a dezvoltarii zonale, de urbanism, si, de fapt, ei sunt cei care creioneaza repere ale unei asemenea dezvoltari. Si a mai venit doar Lucian Sova.
V-ati pregatit special pentru o asemenea dezbatere?
Noi, intre timp, facuseram un chestionar pentru identificarea principalelor cai de transport a marfurilor din toata regiunea Moldovei folosite de firme spre Ardeal, spre Pasul Tihuta, spre Vatra Dornei si Bistrita, iar de acolo spre vest, spre Târgu Neamt, Târgu Mures, prin Cheile Bicazului, sau pe ruta Bacau – Moinesti – Miercurea Ciuc ori prin Pasul Oituz. Acestea ar fi legaturile noastre cu vestul. Dar sunt si legaturile cu porturile Braila, Galati si Constanta. Si sunt drumurile de legatura cu Republica Moldova si cu Ucraina. Rezultatele acestui chestionar erau, practic, stiute dinainte. Dar am facut chestionarul nu pentru aceste rezultate, ci pentru a fi un semnal, o dezmortire a ideii ca firmele stiu ce cai folosesc. Aceasta in perioada in care se discuta Masterplanul general de transport. In sensul ca atunci când ii intreaba cineva ei sa stie exact ce sa raspunda, sa spuna in clar ce rute de transport folosesc. Firmele au precizat chiar ce cantitati de marfuri transporta pe anumite rute. Au fost raspunsuri concrete, foarte clare si elocvente.
Cum ii percepeati pe cei din Iasi vizavi de necesitatea dezvoltarii intregii Moldove, nu doar a orasului de pe Bahlui?
Noi am sesizat ca din partea Iasului se coace un soi de complot pe aceasta tema si chiar pe altele, in raport cu Bacaul. Chiar de la inceputul anilor 90. Dar câte controverse nu au fost? Numai ca parca Iasul a avut câstig de cauza. Ei au tacut si au facut. Iata, majoritatea entitatilor regionale sunt acum in Iasi sau chiar la Suceava. Iasul, Suceava si Neamtul s-au dezvoltat, Bacaul a ramas in urma. Parlamentarii lor s-au unit si au sprijinit initiativele, ai nostri parca nici nu mai sunt.
Sa revenim la reuniunea de la Piatra Neamt
Asadar, la reuniunea de la Piatra Neamt am ajuns numai eu si Constantin Amâiei. Plus Lucian Sova. Evident, adunarea s-a deschis cu sustinerea proiectului de autostrada Iasi – Târgu Mures, versus Bacau – Brasov, cum suna si tema intâlnirii. Am hotarât sa intervenim in discutii si noi, bacauanii. Ne-am inscris la cuvânt toti trei. Ar fi urmat sa vorbesc chiar dupa Cristian Adomnitei, dar nu a fost asa. Li se permitea doar unor reprezentanti din grupul lor sa vorbeasca. Am ajuns la tribuna abia dupa o ora si ceva. Moldova – le-am spus, facând apel la celebrele cuvinte din „Apus de soare” a lui Barbu Delavrancea – nu este a mea, nu este a noastra, nu este a voastra, ci a urmasilor urmasilor nostri. Astfel, va reamintesc ca si Galatiul face parte din Moldova si Focsanii si Vrancea si Vasluiul si Bacaul. Noi am venit sa vedem cum putem face sa scapam Moldova de saracie, dar auzim numai proiecte si propuneri despre Iasi si depre Iasi versus Bacau. Noi suntem intr-o relatie foarte buna cu prietenii si colegii din Iasi, dar vreti sa ne urâm, acum, unii cu altii? Sau vrem sa facem ceva impreuna, uniti? De ce sa discutam despre o autostrada VERSUS alta autostrada, când ar trebui sa discutam despre toata infrastructura de transport a Moldovei. Sa vedem cum facem sa avem drumuri bune catre toate directiile. Or, noi aici am inteles ca numai un aeroport, de exemplu, trebuie sa fie mai bun si nu altul, intâmplator sau nu chiar cel din Bacau sa fie abandonat. Oare când s-a investit masiv in infrastructura ieseana a spus cineva ceva? A aruncat cineva cu pietre in ei? Bine ca s-a investit, dar nu au voie sa spuna sa nu se investeasca si in Bacau. De ce nu se spune ca Vasluiul este rupt total de culoarele de transport? Si Galatiul a ramas izolat total. Caile moderne de la Galati pâna la Ungheni sunt inexistente. I-am invitat la o altfel de discutie, dupa care sa dovedim ca suntem uniti pentru dezvoltarea Moldovei.
Care a fost reactia lor?
Atunci au lasat tonul mai moale si au vrut sa dreaga busuiocul. Au inceput sa ne dea dreptate, in principiu. Dar, in continuare au tinut-o tot pe a lor. Culmea este ca a doua zi, in presa, nu a aparut nimic despre acest eveniment de la Piatra Neamt.
Petitia „Salvati Moldova de saracie” a adunat sute de semnaturi
Ce ati hotarât dumneavostra, ca replica la cele traite la reuniune?
Am hotarât sa facem un apel, o petitie, intitulata „Salvati Moldova de saracie”, catre toate autoritatile, catre toti factorii implicati si interesati de o astfel de problema, pe care am trimis-o peste tot, la Centru si in toate judetele Moldovei, dar si in Brasov, Hargita, Mures, Covasna si Bistrita. Asa am inceput sa strângem semnaturi. Camerele de comert din Bacau, din Neamt si din Vaslui au strâns peste 500 de semnaturi. Dupa aceasta petitie s-a modificat Masterplanul general al infrastrcutrii de transport. Astfel, s-a vorbit de drumuri modernizate Iasi–Vaslui–Bârlad–Tecuci-Braila, paralel cu E 85, s-a modificat Masterplanul pentru Botosani-Târgu Frumos, Botosani-Suceava-Bistrita sau Focsani-Târgu Secuiesc si Bacau-Vaslui. Nu este prins drumul Bacau-Miercurea Ciuc si nici Onesti-Adjud-Bârlad. Culmea este ca pentru demersul nostru nu am primit nici un fel de multumiri de la camerele de comert din Botosani sau din Suceava ori din Vaslui. Corect ar fi ca de la semnalul nostru, parlamentarii si autoritatile toate, din toata Moldova sa faca un front comun. Dar, cine sa-i traga de mâneca? Societatea civila? Mass media? Care mass media? Iata, si aceasta este o problema. Vedem ca autoritatile, politicienii, au ajuns in faza in care nu mai asculta de nimeni.
Dar, lucrurile nu se vor misca de la sine, iar o asemenea initiativa, un asemenea demers ar trebui reluat, probabil.
Un adevar este ca o asemenea situatie este grevata si de situatia geopolitica din zona noastra, adica situatia creata in Ucraina si chiar in Republica Moldova. Noi suntem victime colaterale ale situatiei ca atare, ale zonei in care traim. Ne e teama de instabilitatea din aceasta zona.
Complot la ei, dezbinare la noi
In concluzie, este vorba de complot, de dezinteres, de interese de grup si altele asemenea in aceasta chestiune?
De complot. I-au fraierit cei de la Iasi pe toti. Ei au facut-o constient. Iar altii nici nu au stiut ce semneaza. Noi, de la intâlnirea de la Piatra Neamt am plecat fara sa semnam nimic. Am cerut sa se faca o petitie, sa semnam cu totii pentru Moldova. Pentru echilibrarea bugetelor pe regiuni de dezvoltare. Ba, sa se dea chiar mai mult in regiunile mai sarace, cum este Moldova. Cum sa ne mai manifestam? Sa strigam in pustiu? La noi este dezbinare, lipsa de profesionalism, lipsa de cunoastere. Si, apoi, masterplan este numai in domeniul transporturilor pe infrastructura rutiera. Dar conducta care vine de la Navodari la Onesti, cu petrol, nu-i tot infrastructura de transport? Dar curentul electric pe unde circula? Dar transportul aerian? Dar gazul metan? Dar calea ferata? Asa ar trebui gândit. Sigur, acum mare generatoare de dezvoltare este vazuta infrastructura rutiera. Care inseamna autostrazi si modernizarea si repararea drumurilor existente. Daca noi nu facem drumul Bacau-Vaslui, pentru legatura cu Republica Moldova, cei care vin din Ardeal prin Pasul Oituz, pe unde trec incolo? Iar Pasul Oituz este mai important din acest punct de vedere decât drumul Târgu Mures-Iasi. Culmea e ca autostrada Brasov-Bacau era, initial, prevazuta pâna la Iasi. Iar peste toate, sa spunem ca nu avem nici poduri peste Prut mai jos de Stânca-Costesti, sa trecem usor spre Republica Moldova. Sase poduri ar trebui pe acest areal. Numai astfel ar insemna ca abordam problema infrastructurii si din punct de vedere comercial. Cele cinci-sase cai de comunicatii cu Chisinaul trebuiau realizate obligatoriu. Interesul este ca marfurile sa circule usor. Cu actualele drumuri, costul transportului si, deci, al schimbului de marfuri este majorat cu pâna la 20-30%. De aceea, nici nu pot fi marfurile noastre competitive.
