Cum alegem și pe cine? 26 mai, ziua alegerilor pentru Parlamentul European

România va alege, pe 26 mai, 32 de deputați care vor reprezenta țara în Parlamentul European. Un al 33-lea parlamentar va primi mandatul după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – moment cunoscut sub numele de BREXIT.

Dacă Anglia ar fi reușit să negocieze ieșirea din UE înainte de alegerile pentru Parlamentul European, nu ar mai fi avut dreptul să participe la acest eveniment electoral iar locurile sale s-ar fi împărțit celorlalte țări. Cum BREXIT-ul nu s-a produs, Marea Britanie va trimite parlamentari la Bruxelles până când se va activa celebrul articol 50. Abia atunci va pleca la Bruxelles și al 33-lea europarlamentar român.

Au rămas 13

Inițial, au depus liste de candidați 23 de formațiuni politice românești. Zece dintre acestea nu au reușit să depună numărul de semnături necesare validării candidaturilor și au fost eliminate din cursa electorală. Astfel, pe buletinul de vot au rămas 13 formațiuni politice și trei candidați independenți. Buletinul de vot este unic pentru întreaga țară și cuprinde liste cu numele candidaților propuși de partide. Este, deci, un vot pe liste, nu unul uninominal. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Peste 18,9 milioane de alegători vor fi chemaţi la urne pe 26 mai. În ţară sunt organizate 1.269 de secţii de vot, în timp ce românii din diaspora pot vota la europarlamentare în 441 de secţii deschise în afara ţării.

Campania electorală

În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Poliţia locală asigură integritatea panourilor şi afişelor electorale amplasate legal, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). În unităţile administrativ-teritoriale unde Poliţia locală nu a fost constituită, integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal este asigurată de organele de ordine publică din Ministerul Afacerilor Interne. După data încheierii campaniei electorale, este obligatorie numai îndepărtarea materialelor electorale de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. Conform deciziei BEC, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se realizează prin persoanele desemnate de primar în acest scop. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate după 25 mai, ora 7.00. Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

Cine votează

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale. Nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.

Votul

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Urna specială

Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central. Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoţite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor. Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota şi ele prin intermediul urnei speciale.