Statisticile arata ca in acest an, locuitorii din Moldova au cheltuit putin peste 9 lei pentru carti, reviste si papetarie. Este vorba de un cost lunar, pe gospodarie. Din pacate, din acest punct de vedere moldovenii se situeaza pe locul al cincilea in tara. Librarile bacauane confirma acest trend descrescator, semn ca e mai importanta hrana stomacului, decat cea a sufletului.
Institutul National de Statistica arata prin datele colectate si centralizate la nivelul primei parti a anului ca in medie, o gospodarie din Regiunea Nord-Est cheltuie la capitolul carti, reviste si papetarie doar 9,26 de lei pe luna. „Din acest punct de vedere, ne situam dupa regiunea de Vest, Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Vest, iar dupa noi sunt doar cei din sudul tarii, Muntenia. Cel mai probabil, din acest cost, sunt prea putine cartile si mai mult ziare si reviste”, arata Eugenia Harja, director al Directiei Judetene de Statistica. Media tarii la acest capitol este de doar 10,70 lei. In mediul urban, suma medie este de 13,83 de lei, in timp ce in rural, cheltuiala este si mai mica, de doar 6,65 de lei.
Nu se mai vand cartile ca painea calda
Din pacate, criza a „muscat” si din vanzarile librarilor bacauane. „Adevarul este ca vanzarile au fost mai mici chiar si decat anul trecut. Este vorba de bugetul oamenilor, nu de titlurile puse in vanzare”, arata Marcel Trifan, asociat la libraria Glissando. Cartile necesare elevilor, la fel ca si cele motivationale sau de diete sunt printre cele mai cautate. „De cealalta parte mai sunt cititorii care cumpara in continuare beletristica”.
„Avem oferte de carti chiar si la 5-6 lei. Lunar avem promotii de la diferite edituri, dar am constatat ca pe beletristica vanzarea e mai lenta”, explica si Lacramioara Munteanu, librar sef la Alexandria. „Se dau mai bine cartile de specialitate si noutatile care zboara de la raft aproape imediat”. Dar, acestea nu vin la preturi care sa se incadreze in bugetul mai mult decat modest de doar 9 lei pe luna.
Viitorul sunt e-book-urile
Librarile au invatat ca nu mai exista act de vanzare care sa nu includa si o strategie new-media. Librarile au acum site-uri de prezentare si chiar si in Bacau au creat sisteme de livrare gratuita a cartilor, acasa. Totul pentru a-i incuraja pe cumparatori. Oricum ar fi, viitorul in acest domeniu sunt e-book-urile. „In acest moment, in afara de audio-book-uri, alte astfel de mijloace moderne nu avem la dispozitie. In viitor, ne gandim sa trecem si pe acest sistem, numai ca trebuie reglementata mai clar problema drepturilor de autor. O mare parte din piata va trece pe e-book-uri”, mai spune Marcel Trifan. Cei care nu vor avea bani de astfel de device-uri si nici de cartile in format fizic mai o singura salvare. Isi vor putea imbogati in continuare cunostintele prin intermediul imprumutului. Biblioteca Judeteana la sta la dispozitie in acest sens.
Cat dau europenii pe cultura?
Romanii cheltuie cea mai mica parte din salariu pe activitatile culturale. Pe prima pozitie in topul sumelor alocate culturii se afla finlandezii. Dintre toti europenii, acestia aloca cea mai mare parte din venituri pentru activitati si manifestari culturale. Astfel, in medie, finlandezii cheltuiesc 11,3% din veniturile salariale pentru tot ceea ce tine de spectrul cultural. Pe locul doi se afla maltezii. Britanicii se plaseaza pe locul cinci, iar nemtii pe zece. Cele mai frecvente acte culturale la romani sunt mersul la filme si achizitia de ziare.
