Am vizitat Bălţiul (sau poate Bălţii?)
M-am aflat în dificultate când am intrat în sala de protocol a Universităţii de Stat „Alecu Russo”. Am întrebat-o direct pe conf. univ. dr. Elena Lăcustă, şefa Catedrei de limba română şi filologie romanică (câteva cărţi din biblioteca lui Mihail Andrei se află la ea şi i-au folosit la elaborarea lucrărilor ştiinţifice), dacă spun corect Bălţiul. Aveam la mine un extras dintr-o scrisoare din anul 1943 a lui G.T. Kirileanu către istoricul basarabean Gh. Bezviconi, în care cărturarul moldovean îi precizează: „Nu mă împac cu pluralul Bălţii al oraşului Bălţi. Simţul limbii cere Bălţile (cum ai pus de câteva ori)”. „Aşa spunem şi noi, Bălţiul, după modelul Bucureştiului, nu al Bucureştilor”, a subliniat gazda noastră din 20 nov. 2023. I-am amintit de opinia lui Iorgu Iordan, care considera greşite formele Bălţii, Lespezii, toponime cu forme de plural feminin, care cer articol masculin, ca şi Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploieşti. Articulările Bălţiul, Lespeziul elimină confuzia cu substantivele comune bălţi şi lespezi. Bălţii, Lespezii „le consider greşeli şi, în consecinţă, le condamn”, scria viitorul academician în „Limba română actuală – o gramatică a «greşelilor»”, din 1943 (p. 60).
Bucureşti – Buhuşi– Bacău – Bălţi – Cubolta
Este itinerarul parcurs de cartea „Limba română” (E.D.P., 1983), de Mihail Andrei şi Iulian Ghiţă, identificată la un anticariat din Capitală şi achiziţionată de Adrian Păduraru, consilierul pentru cultură și sport la Primăria Buhuşi, spre a fi donată cuboltenilor. „Nu ştiam că de la noi a plecat o aşa comoară de om”, a spus Ana Podlisnic, profesoară de limba şi literatura română şi directoarea Liceului Teoretic „Pan[telimon] Halippa”, promiţând că numele lui Mihail Andrei va fi rostit cu adâncă recunoştinţă.
Deschizător de drumuri în jurnalismul lingvistic
Când în martie 2018 Revista „Ateneu” a deschis campania de repunere în drepturi a unei discipline fundamentale în pregătirea educatorilor, limba română, am avut spontan percepţia tradiţiei lingvistice din acest spaţiu geografic. Ca atare, am apelat la cea mai importantă contribuţie a filologilor locului: Mihail Andrei şi Iulian Ghiţă, cu a lor „Limbă română” din 1983. Am prezentat-o la rubrica „Pentru limba noastră” sub titlul „Bacăul (pre)primar” şi am declanşat astfel o necesară campanie de presă. Ultimul număr pe 2023 al revistei a inclus episodul 58 al rubricii, dar se constată că obiectivul încă nu a fost atins.
O probă necesară – lectura publică
Conf. univ. dr. Viorica Popa ne-a transmis o experienţă inedită: zilnic, între orele 7 şi 8, adică până la începerea cursurilor, se întâlneşte cu studenţii Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” pentru a face cu ei exerciţii de dicţie şi lectură a textelor literare şi nonliterare. „Nu se poate admite ca un educator sau învăţător să nu citească corect, curent, conştient şi expresiv în limba română când se adresează elevilor sau preşcolarilor”, a motivat universitara din Bălţi. Ca urmare, am primit acceptul ca o probă a Concursului Judeţean de Limba Română „Mihail Andrei” să se ocupe de lectura publică.
Ioan Dănilă
N.B.: Prima ediţie din 2024 a rubricii noastre va avea titlul la mulţi ani, La mulţi ani!, „La mulţi ani!” sau La Mulţi Ani!?
