Şcoala, biblioteca
Liceul „Pan[telimon] Halippa” din localitate îi atrage pe copii, printre altele, prin maxima bunăvoinţă pe care o arată profesorii de acolo, înainte de toate conducerea instituţiei. Directoarea Ana Podlisnic şi fosta ei elevă, acum profesoară de limba şi literatura română, Tatiana Bibica ne-au promis că halippiştii vor fi prezenţi în 2024 la Concursul de Limba Română „Mihail Andrei” de la Buhuşi. Biblioteca Liceului – pe care Ion Fercu a botezat-o spontan cu numele dascălului unic care ne-a chemat, pe 20 noiembrie a.c., în satul/comuna lui, Cubolta, iar gazdele noastre au îmbrăţişat entuziasmate ideea – este un mic paradis. Deasupra tuturor cărţilor din raftul dedicat literaturii române se înfăţişau zeci de volume cu opera lui Vasile Alecsandri. Fără să-i spunem că venim din urbea natală a autorului imnului „Hora Unirii”, bibliotecara Ana Sîrbu ne-a precizat: „Nu pentru că ordinea alfabetică a impus aşezarea iubitului nostru Alecsandri în acest loc de frunte, ci pentru că este cel mai citit autor român”. „De fapt elevii vin şi împrumută cărţi pentru că absolut toţi iubesc limba română”, a adăugat custodele viitoarei Biblioteci „Mihail Andrei”.
Un comiliton, doi comilitoni, trei comilitoni
Termenul nu apare în DEX, ci în DEXI (2007), deşi e un cuvânt (în)vechi(t). Desemna un „tovarăş de luptă, de idei; camarad de arme” şi provine din italianul commilitone sau germanul Kommilitone. Etimonul este latinesc, din cum „cu” şi militare „a fi soldat”. Ideea mi-a fost sugerată de prof. univ. dr. Gheorghe Popa, de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, care a prezentat luni, 27 noiembrie, în cadrul „Alecsandriadei”, o comunicare ştiinţifică despre doi luptători pentru drepturile limbii materne: Eugen Coşeriu, respectiv – mutatis mutandis – Mihail Andrei, originari din arealul basarabean. Al treilea, Pantelimon Halippa (1883-1979), născut tot în Cubolta, a fost președintele Sfatului Țării, care a votat unirea din 1918.
O altfel de întâlnire cu limba română
După ce poezia eminesciană ne cheamă „Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici”, poposim la un capitol drag lui Mihail Andrei: fonetica. Împrietenit cu-bolta palatină (cerul gurii, pe înţelesul tuturor), lingvistul şi filologul îl preda magistral.
