In stânga Siretului, satele imbatrânesc de la an la an. Tinerii pleaca in cautarea unui trai mai bun. Ramân in urma batrânii, cei care au abandonat lupta cu viata, traind din ajutoarele sociale, si o mâna de “incapatânati”, care tin sa stoarca pamântul de rod si sa tina in viata aceste locuri. Acestia sufera cel mai mult când vad cum agricultura s-a intors cu mai mult de o suta de ani in urma.
La Colonesti, dealurile sunt uscate si golase. Doar pe la poalele lor si in spatele caselor se mai vad parcele lucrate. Cu fiecare an, pamântul intelenit e tot mai mult. Batrânii nu mai lupta cu lutul galben, putin fertil. Bolile, puterile scazute si lipsa banilor ii impiedica sa-si cultive tot terenul. “E jale, ne-a spus viceprimarul comunei, Puiu Constantin. E mai rau decât acum o suta de ani. Atunci se lucra tot terenul. Acum, tot mai putin. Nu sunt utilaje si nici bani pentru muncile agricole. Multi traiesc din alocatia copiilor sau dintr-o pensie amarâta.” Costel Ciobanu, profesor de matematica acum, este in sat de multi ani, de pe vremea SMA-ului. Isi aminteste ca atunci erau in sat 55 de tractoare, 17 combine si 12 semanatori. Acum mai sunt 7 tractoare, din care câteva isi dau ultima suflare. “Nu avem o combina, o semanatoare, irigatii, nimic, spune vicele. E seceta. S-au uscat si fântânile. Am semanat de o luna si abia incolteste.” E seceta si la subventii. Oamenii le mai asteapta.
In asteptarea “efectului Rabla”
Protestele impotriva micsorarii subventiilor si a altor masuri arata ca agricultorii din România au probleme. “Nu productia mica si preturile mari creeaza resurse pentru un nou ciclu, ci productiile mari la hectar. Una e sa obtii 2500 – 3000 kg/ha, alta e sa obtii 6000 kg/ha, cu aceeasi cheltuiala. Din pacate, din cauza crizei, nu exista posibilitatea subventionarii reale, aproximativ egala cu cea din alte tari UE, concurente noua. Astfel de masuri le-ar permite fermierilor sa foloseasca seminte de calitate, tratamente adecvate, utilaje moderne”, considera Silviu Bondor, vicepresedintele CJ Bacau, care are in subordine Camera Agricola a Judetului. Ioan Chiriac, seful Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau, sustine ca tema “terenurile ramân nelucrate” e falsa. “Omul se indreapta spre productivitate, nu cultiva un teren de proasta calitate de pe care nu culege nimic.” La nivelul judetului, din cele 186.000 ha de teren arabil, pentru insamântarile de primavara erau programate 124.997 ha. Pâna acum au fost insamântate 107.000 ha, adica 85 la suta din suprafata planificata. Urmeaza ca gradinarii sa scoata rasadurile de legume in câmp, ceea ce inseamna inca 2500 ha. Daca pamântul ramâne nelucrat la Colonesti, o zona cu pante abrupte, e chiar mai bine: “Sa ari terenul din deal in vale acum, când sunt ploi de 40 de litri/mp, e o crima, afirma Ioan Chiriac. Un centimetru de humus se reface intr-o suta de ani.” DADR estimeaza ca vor ramâne neinsamântate doar 15.000 ha. Si la utilaje, situatia se modifica in bine. Inainte de ’89, in judet erau 4.000 de tractoare. Numarul lor a scazut dupa Revolutie, dar in ultimii doi ani a inceput din nou sa urce: in 2008 erau 2654, iar in 2009, cu 50 mai multe. “Efectul programului «Rabla» se va simti foarte repede, apreciaza seful DADR. Vaucerul este predat furnizorului, iar diferenta o acopera CEC-ul, luind drept garantie utilajul nou. Deja au fost achizitionate zece tractoare.”
Doina Mincu
Silvia Patrascanu
caseta
“Din punctul meu de vedere, nu prea mai avem agricultori, majoritatea fiind doar proprietari de pamânt.”
Silviu Bondor, vicepresedintele CJ Bacau
