Deșteptarea a scris în mai multe rânduri, bazându-se pe analize statistice, că autoritățile sanitare au neglijat tratementul bolnavilor cronici, restricționându-le accesul la tratamente și consultații sub pretextul că-i protejează împotriva COVID.
Pe baza datelor statistice comunicate de autorități, Deșteptarea a estimat că două treimi din decesele suplimentare din județul Bacău, din cursul lunilor de restricții de anul trecut au fost cauzate de faptul că bolnavii cronici nu au mai avut acces la tratamente. Cu alte cuvinte, pentru fiecare băcăuan declarat mort de COVID, alți doi băcăuani au murit pentru că nu au mai primit tratamentele necesare.
Vulnerabilități posibile, deja existente
Cu jumătate de gură și mai mult pe ferite, autoritățile recunosc, că în procesul de gestionare a pandemiei ar putea exista vulnerabilități. Nu recunosc că au existat, spun doar că ar putea să apară. Este și acesta un început.
Astfel, în Nota de fundamentare pentru o ordonanță referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate precum și pentru adoptarea unor măsuri în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 se arată că Autoritatea Națională de management al Calității în Sănătate (ANMCS) a realizat o evaluare a riscurilor de sănătate publică pentru perioada imediat următoare.
Aceste vulnerabilități ar fi comunicarea ineficientă între instituții și populație, colectarea și analiza informațiilor în mod neunitar și nestandardizat, monitorizarea ineficientă a populației afectate de COVID, utilizarea inadecvată a resurselor existente în sistemul sanitar, absența unui mecanism unitar de monitorizare și control în timp real a activității instituțiilor implicate în gestionarea crizei și, atenție!, limitarea accesului la serviciile de sănătate a pacienților cu afecțiuni cronice și/sau urgențe medicale non-Covid.
Deși Nota de fundamentare se referă la posibile vulnerabilități viitoare, o analiză obiectivă a acțiunilor autorităților ar putea, fără prea mult efort, să concluzioneze că toate acestea s-au întâmplat deja.
Să vorbești de riscuri în casa spânzuratului
Este intersant că Nota de fundamentare publicată pe site-ul Secretariatului General al Guvernului vorbește și de riscurile la care pot duce vulnerabilitățile enumerate mai sus.
Acestea ar fi depășirea capacității de răspuns a instituțiilor implicate în gestionarea situației actuale la solicitările de informații din partea populației, depășirea capacității sistemului sanitar de a face față necesităților de îngrijiri medicale ale pacienților, luarea de decizii eronate pe fondul informațiilor neunitare, alterate ori incomplete, degradarea stării de sănătate a pacienților cu afecțiuni cronice din cauza neacordării la timp a îngrijirilor necesare, precum și prin creșterea riscului de infectare cu virusul Sars-Cov-2, apariția unor intrepretări subiective și speculații prin lipsa de răspuns sau transmiterea către populație de informații neunitare, nestandardizate din partea instituțiilor cu atribuții în gestionarea situației epidemiologice, independent unele de celelalte, instalarea panicii și a nemulțumirii în rândul populației, răspândirea pandemiei prin nerespectarea măsurilor de prevenire a răspândirii virusului Sars-Cov-2.
Dacă vom fi sinceri cu noi însine vom observa că toate aceste riscuri sunt deja prezente în societatea românească.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
