Criza energetică care a început în Europa a lovit puternic industria germană, mai ales pe cea consumatoare de energie. Analizând datele statistice furnizate de Agenția Federală de Statistică Germană Destatis, se poate observa că impactul asupra consumului de energie și producției industriale este considerabil. Industria germană, un motor al economiei europene, se confruntă cu provocări semnificative în contextul unei scăderi constante a consumului de energie și a producției.
Consumul de energie și producția industrială în declin:
Mai mult de un sfert (29%) din energia totală utilizată în Germania este consumată de industrie, iar din aceasta, industriile energofage absorb 77%. Principala sursă de energie pentru industrie este reprezentată de gazele naturale, care au înregistrat o scădere semnificativă în consum în 2022 și primele două trimestre ale anului 2023. Tendința este clară, cu o reducere considerabilă a consumului de gaze naturale, de la -18% în 2022 la -25% în septembrie 2023.
Impactul asupra producției industriale:
Producția industriilor energofage a scăzut aproape continuu, înregistrând o scădere de 18,4% între decembrie 2021 și septembrie 2023. Industria chimică, care utilizează în mare parte gaze naturale, a fost afectată cel mai puternic, cu o scădere de 20,9%. Această situație a dus la proteste în rândul muncitorilor, inclusiv la demonstrații recente cu peste 8.000 de participanți lângă sediul BASF.
Motivul creșterii prețurilor:
Creșterea prețurilor la gazele naturale este explicată de oficialii germani prin „sancțiunile împotriva Rusiei din martie 2022”. Cu toate acestea, este important să notăm că criza energetică în Europa nu poate fi atribuită exclusiv acestor sancțiuni, ci și politicii energetice europene și „agendei verzi”. Chiar și după o scădere relativă a prețurilor, acestea rămân cu peste 2,2 ori mai mari decât în 2015, potrivit Destatis.
Impactul asupra economiei și investițiilor:
Industria germană reprezintă 17% din PIB și oferă 15% din locurile de muncă în industrie, iar situația actuală amenință aceste cifre. Un sondaj realizat de Asociația Germană a Industriei Auto arată că tot mai mulți participanți iau în considerare mutarea investițiilor în alte țări, iar 14% au declarat că vor abandona complet planurile anterioare.
Concluzii și perspective:
În timp ce industria germană se confruntă cu șocul crizei energetice, alte țări, precum Statele Unite, atrag investiții cu costuri energetice mai mici. Germania înregistrează o stagnare economică, cu o scădere a PIB-ului în trimestrul al treilea și un PMI de producție sub 50, indicând o încetinire a economiei. Este clar că criza energetică și politicile actuale au un impact semnificativ asupra economiei germane, ridicând întrebări cu privire la sustenabilitatea și eficacitatea acestora în fața unei economii globale competitive.
PMI este prescurtarea pentru „Purchasing Managers’ Index” sau „Indicele Directorilor de Achiziții” în limba română. Este un indicator economic care măsoară activitatea economică într-o țară sau într-un sector specific al economiei. PMI este calculat pe baza sondajelor trimise managerilor de achiziții din diferite întreprinderi. Aceștia sunt întrebați despre nivelul activității lor în diverse domenii, cum ar fi producția, comenzi noi, livrările, stocurile și forța de muncă.
PMI oferă o imagine rapidă și sintetică a sănătății economiei. Indicatorul este prezentat sub forma unui număr, de obicei între 0 și 100, unde valori peste 50 indică o expansiune economică, iar valori sub 50 indică o contracție. Cu cât PMI este mai mare, cu atât se consideră că economia este într-o stare mai sănătoasă. Este adesea utilizat ca un indicator anticipat al direcției în care se îndreaptă economia și poate oferi informații utile analiștilor și investitorilor.
