Ultima duminică din anul liturgic ne invită să celebrăm solemnitatea lui Cristos, Regele Universului, sărbătoare prin care recunoaștem suveranitatea Domnului asupra cerului și a pământului.
Această sărbătoare a fost instituită în anul 1925 de către Papa Pius al XI-lea, ca răspuns la regimurile politice atee şi totalitare care negau drepturile lui Dumnezeu şi ale Bisericii. Sărbătoarea de astăzi ne amintește că fidelitatea și supunerea noastră trebuie să fie față de un singur conducător, Isus Cristos, nu față de dictatorii acestei lumi.
La aproape un secol distanță, vedem că toți dictatorii, a căror putere părea atât de mare și permanentă la acea vreme, care dominau scena mondială: liderii sovietici, fasciști, naziști și toți ceilalți, astăzi nu mai sunt. Dar Isus Cristos a rămas.
Iar peste încă o sută de ani, cei care astăzi dețin puterea, cel mai probabil nu vor mai fi, însă Isus Cristos va rămâne.
Cristos este Rege nu doar pentru că domnește de sus, ci și pentru că domnește din interiorul vieții noastre, dacă îi permitem să fie stăpânul vieții noastre.
Spunea un autor creștin contemporan: „Dacă îi faci loc lui Cristos pe tronul vieții tale, el îți va face loc pe tronul său din ceruri. Vei fi părtaș la domnia sa, la triumful său, la gloria sa”.
Fragmentul evanghelic din această duminică (Mt 25,31-46) ne descrie scena judecății finale, când Domnul Isus Cristos va veni în glorie și putere. El a ne va judeca în funcție de modul în care am știut să împărtășim binecuvântările primite cu cei de lângă noi prin acte concrete de iubire.
Isus este prezent în toți cei pe care îi întâlnm „fie că sunt flămânzi, însetați sau străini, goi, bolnavi sau în închisoare”. Răsplata sau pedeapsa noastră depinde de modul în care l-am recunoscut și tratat pe Isus în cei nevoiași, pentru că el ne spune: „tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut”.
Isus Cristos este un Regele iubirii. El a venit să ne aducă vestea cea bună a iubirii și a mântuirii lui Dumnezeu, lăsându-ne îndemnul: „Iubiți-vă unii pe alții așa cum v-am iubit și eu” (In 13,34). Iar el ne-a iubit murind pentru noi, păcătoșii.
Îl acceptăm pe Cristos ca Rege al iubirii atunci când îi iubim pe ceilalți așa cum Isus ne iubește pe toți: necondiționat.
Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău
