– Primul mandat de primar a fost unul destul de zbuciumat. Sunteți membru al PNL dar, din câte știu, ați lucrat cu patru viceprimari din diverse partide. Cum a început acest al II-lea mandat?
– Mai binișor. În primul mandat am avut o majoritate cam fragilă în Consiliul Local, asta din cauză că făceam parte din USL. Totuși, ducem și acum povara metehnelor vechi, „a moștenirii”, cum se spune. Una dintre acestea e proiectul de apă-canal, care încă nu-i finalizat. Când am venit în sistem l-am găsit suspendat, mort, jumătate din buget fiind consumat. L-am găsit mort și l-am înviat.
– De ce era mort?
– Constructorul intrase în insolvență. În 2012, după ce am venit la primărie, am făcut un împrumut în bancă pentru a continua lucrările, 30 miliarde de lei vechi, între timp firma și-a revenit, am achiziționat echipamente pentru stația de epurare și stația de pompare, apoi am finalizat proiectul. AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) ne-a decontat dosarul 4 de plată, cu care ne-am acoperit la bancă și nu am intrat în penalități. Acesta a fost norocul nostru. Pe dosarul 5, nu am primit bani de la AFIR. Unul dintre documentele necesare, când ne-am dus să închidem proiectul, era avizul de la DSP, dar DSP a constatat că apa nu e potabilă din punct de vedere chimic. Vom achiziționa o stație de neutralizare a amoniului în valoare de 5 miliarde de lei vechi, în baza unui nou proiect. Când s-a făcut studiul stăteam bine în comparație cu alte comune, acum nu mai stăm. Nu știu ce s-a întâmplat. Probabil, nu mai merge cum mergea, adică să iei probe din alte surse. În fine, noi sperăm să-l finalizăm. Acum suntem în procedură de achiziție pe SEAP.
Tot la bugetul de stat e nădejdea…
– Ce finanțări vizați în anii următori?
– După cum știți, toți primarii se bazează pe PNDL 2, care a venit cu o arie mai largă de obiective. Am făcut proiecte, am și depus, pentru o parte dintre acestea ne-au venit notificări pe Anexa 3, care conține date privind indicatorii și TVA, și urmează să facem modificările. Prin PNDL 2 vrem să reabilităm infrastructura și am considerat că e corect să asfaltăm în fiecare sat artera principală, ca să-i mulțumim pe toți. Vom încerca și pe alte programe europene, dar punctajul trebuie să fie de la 50 în sus, iar noi nu prea îndeplinim condițiile bine punctate. Avem toate obiectivele pe DJ 252, avem agenți economici cu investiții prin AFIR, ieșire la DN 2F, dar nu strângem destule puncte ca să trecem de alte comune. Tot la bugetul de stat e nădejdea. Mai vrem să reabilităm o grădiniță din Bijghir și să investim în împrejmuirea școlilor.
– Presupun că majoritatea voturilor au venit din Bijghir. Până acum ați reușit să faceți ceva pentru acest sat?
– Am reușit să finalizez câteva proiecte, între care unul de asfaltare, am făcut niște rigole betonate în zonele mlăștinoase, avem și alimentarea cu apă, despre care v-am vorbit și care va funcționa după ce montăm stația. Ne dorim multe, dar în mandatul acesta trebuie să terminăm sistemul de apă-canal și asfaltarea. Asta cer oamenii, apă curentă și asfalt. Degeaba avem drumuri pietruite bine întreținute, oamenii vor asfalt!
– Cum a decurs întâlnirea cu ministrul Sevil Shhaideh, care a fost în luna februarie în Bacău?
– S-au pus probleme foarte importante. Noi sperăm că vom avem susținere și, din câte am văzut, noul guvern chiar are disponibitatea de a ajuta primăriile rurale. Am constatat că noi chiar stăm bine, alții au datorii mari. La noi e liniște în comună. Deviza noastră, în campanie, a fost „liniște și stabilitate”.
– Pentru că nu ați avut liniște. Unul dintre aleși a pus ștampila „Las Fierbinți” pe ședințele CL Buhoci.
– Nu prea am avut liniște și chiar ne dorim să avem liniște ca să putem munci împreună pentru cetățeni.
– Ce loc ocupă, în viziunea primarului, viața spirituală a comunei?
– Nu am făcut un clasament, dar în niciun caz nu e neglijată. Avem un ansamblu folcloric numit „Stejăreii”, care a participat la concursuri naționale și are parteneriate interjudețene, ansamblu pe care l-am sprijinit cu sume modice, ca să-i motivăm pe copii. Pe sport, avem un profesor foarte devotat, Tudorel Gherase, care colaborează cu Direcția de Tineret și îi promovează la un nivel mai înalt pe copiii pasionați de atletism și lupte. Am ajutat bisericile, și pe cele ortodoxe, și pe cele catolice, finanțând parțial construirea de capele mortuare și case praznicale.
Oricând se pot produce inundații!
– Există un sector care vă îngrijorează?
– Fondul funciar. Cele mai multe probleme le avem, ca și alte comune, cu retrocedările și cu Legea cadastrului gratuit… Una e pe hârtie, alta e pe teren. Tabelele parcelare apar într-o formă, în teren proprietarii le au în altă formă! S-au făcut intabulări între timp, s-au făcut vânzări, iar acum, ca să faci oglindă, e necesară o repoziționare a parcelelor, dar va fi dificil. O problemă aparte, foarte gravă, e cea a îndiguirii Siretului. Nu vreau să dramatizez, dar dacă nu se va rezolva, situația va deveni chiar periculoasă. După inundațiile din 2008 și 2010 s-a îndiguit în amonte la Săucești și Prăjești, în aval la Tamași, peste Siret la Letea Vechea, iar Buhociul a rămas ca o breșă în care va năvăli apa la prima creștere a cotelor. Nu am stat cu mâna în sân, am construit un semidig la Dospinești, dar nu e suficient. Am făcut demersuri la Ministerul Apelor, au venit fel de fel de comisii și am înțeles că ne-au prins în lista de investiții, după care s-au redirijat fondurile spre Gorj.
– Dacă nu se va face nimic și vor fi iarăși inundații, ce le veți spune oamenilor?
– Ce le să le spun? Le voi arăta documentele depuse. Ce puteam face din surse proprii am făcut, acel semidig din Dospinești. Poate nu trebuia să-l facem! Din cauză că nu ne-am înregistrat cu victime nu am primit fonduri. E un proiect foarte important și trebuie realizat! Primăria Buhoci nu poate construi un dig din fonduri proprii. Nu poate și nu are voie. Eu trag un semnal de alarmă, oricând se pot produce noi inundații! Sper ca cei din minister să se trezească la timp.
„Ne dorim multe, dar în mandatul acesta trebuie să terminăm sistemul de apă-canal și asfaltarea. Asta cer oamenii, apă curentă și asfalt. Degeaba avem drumuri pietruite bine întreținute, oamenii vor asfalt!”
BUHOCI
Buhoci este o comună formată din satele Bijghir, Buhocel, Buhoci (reședința), Coteni și Dospinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei se ridică la 4.119 locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Bacău, având în total 2089 de locuitori ce trăiau în 542 de case. În comună existau două școli mixte, una la Buhociu Mare și una la Satu Nou, având în total 40 de elevi (dintre care 6 fete), o biserică ortodoxă și două catolice. În 1950, comuna Buhoci a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat. Personalități locale: Ioan Borcea (1879 – 1936), zoolog, membru al Academiei Române.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
