Avicultorii, crescătorii de păsări membri ai Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), se declară afectați de atitudinea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) față de domeniul lor de activitate și mai ales față de semnalele lansate public cu privire la calitatea produselor din carne de pui. Problematica a fost analizată, recent, de Adunarea Generală a UCPR.
„În ultima perioadă – spune președintele UCPR, Prof. univ. dr. Ilie Van – ANPC a făcut o pasiune pentru sectorul avicol din România, făcând controale repetate pentru controlul conținutului de apă în carnea de pui, pentru admiterea sau respingerea unui lot de carne de pui, pentru prezența Salmonella în carnea de pasăre, iar în ultimele zile reclamând «vopsirea puilor». Deși UCPR a comunicat cu ANPC și rețelele comerciale și a transmis către ANPC legislația europeană după care producătorii lucrează și pe care o respectă în totalitate, controalele au continuat, periclitând situația întregului sector avicol”.
În anul 2023, conform datelor comunicate de INS, cca. 28-30% din ceea ce se pune pe piața cărnii de pasăre în România provine din alte state membre sau din import din țări terțe (Ucraina). Însă avicultorii cred că ANPC ar trebui să manifeste același interes în tematica de control pentru întreaga piață. Ei mai spun că în virtutea aplicării sistemului rapid de alertă, 50% din alertele de Salmonella la nivel european provin din carnea de pasăre livrată de Polonia, iar ponderea importului din Polonia în România este de cca. 23% din total importuri. Situația în cazul ouălor de consum este asemănătoare. De asemenea, importurile din Olanda s-au dublat în ultimii doi ani, Olanda fiind principala importatoare de carne din Ucraina, conform EUROSTAT. Apare astfel suspiciunea că o parte din carnea de pui din Ucraina ajunge în România sub etichetă olandeză fără ca autoritățile să se sesizeze și să verifice dacă se respectă Regulamentul din 2013 care prevede etichetarea cărnii cu țara de origine.
„În concluzie – mai spune Ilie Van -, având în vedere situația creată se constată o panică în rândul consumatorilor și o reducere a vânzărilor de carne de pasăre, ceea ce pune în pericol întregul sector avicol”.
Avicultorii din UCPR explică și ce este Salmonella și ce se face pentru prevenirea îmbolnăvirii consumatorilor și protejarea lor și dă asigurări că situația este sub control. La fel, se explică și ce este cu «vopsirea puilor»
Coloranți în hrana păsărilor?
„Culoarea pielii puilor – spun avicultorii -, apare prin prezența sau absența a doi pigmenți: melanina și xantofila. În prezența genelor ce permit depunerea ambilor pigmenți, pielea este galben crem-cafenie și fluierele picioarelor sunt verzui, iar în lipsa ambilor pigmenți și pielea și fluierele picioarelor sunt albe. Pigmentul xantofilic singur, face ca pielea și fluierele picioarelor să fie galbene.
Așadar, culoarea pielii puilor de carne este controlată de o genă care permite depunerea de pigment xantofilic (betacaroten) în dermă și puii vor avea culoarea pielii galbenă.
Majoritatea covârșitoare a puilor de carne, care se cresc în lume și în România, sunt pui cu penaj alb și piele galbenă. Culoarea pielii variază de la un galben foarte puțin intens la un galben aproape portocaliu în funcție de materiile prime furajere care se folosesc în hrana puilor. Printre materiile prime furajere bogate în betacaroten enumerăm porumbul, făina de lucernă, făina de gălbenele, iarba verde în cazul puilor crescuți în aer liber. Utilizarea acestor materii prime în hrana puilor virează culoarea pielii spre un galben mai intens. În ultimul timp au apărut și produse concentrate în betacaroten obținute din plante și autorizate de UE care pot fi utilizate în hrana puilor și care fac culoarea pielii puilor de un galben mai intens. De menționat că prin utilizarea acestor materii prime furajere bogate în carotenoizi, se îngălbenește derma și grăsimea puilor. De altfel, carnea puilor este considerata carne albă, dietetică. Menționăm că 50% din grăsimea existentă în carcasă este distribuită în piele și sub piele și 50% în cavitatea abdominală pe viscere și în zona cloacală.
Poziția UCPR, agreată de toți membrii asociației, este de a se folosi doar materii prime furajere bogate în carotenoizi sau aditivi naturali obținuți din plante. UCPR nu agreează utilizarea de substanțe chimice în procesele tehnologice, iar fermierii respectă întru-totul legislația europeană.
La nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine din păsări crescute în tehnologii alternative: în aer liber – tradițional, în libertate totală – tradițional, în semilibertate sau în spații închise – sistem extensiv. Restul de 90% provin din păsări crescute convențional, în adăpost fără ieșire în aer liber, cu microclimat și furajare controlate. În România, puii crescuți în tehnologii alternative în ferme reprezintă cca. 3-4% din totalul producției. Acest lucru se datorează condițiilor climatice din țara noastră și alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preț, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate și implicit prețuri de piață mai mari.
ANSVSA aplică un program de verificare a fermelor de creștere a păsărilor, a fabricilor de furaje combinate, prelevează probe de materii prime furajere și furaje finite și nu a comunicat niciodată că s-a identificat folosirea de substanțe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenușului ouălor”.
Prof. univ. dr. Ilie Van, președintele UCPR: „Facem apel la autoritățile abilitate ale statului să-și profesionalizeze controlul pe produse agroalimentare, să respecte propria legislație și legislația europeană, iar comunicarea publică să fie făcută eficient atât în interesul consumatorilor cât și al fermierilor. Sectorul avicol din România se află într-un echilibru foarte fragil și foarte ușor de dezechilibrat. Asigurăm opinia publică, că produsele avicole, realizate în fermele din România, sunt sigure din punct de vedere al sănătății publice, sunt competitive calitativ la nivel european și pot fi consumate de toate categoriile sociale de consumatori”.
