Am convingerea ca scoaterea la vedere a unei practici pe care am considerat-o toata viata mai degraba o mostenire pacatoasa decât o virtute, aceea de a da bacsis, slujeste, la noi, mai ales unui stat aflat mereu sub presiunea banului, a unui deficit bugetar de care nu mai poate scapa. Bacsisul a existat de când e lumea, sub o forma sau alta.
Legalizarea lui, acum, incearca sa-l scoata la vedere, pe cât posibil, nu sa-l elimine prin a-l da ca exemplu prost. Mai mult, legalizarea da prestatorilor de servicii credinta ca bacsisul li se cuvine. Legiuitorul nu spune cât de mare sa fie bacsisul, da fiecare cât crede de cuviinta sau cât il lasa inima. Poti sa nu dai deloc, dar atunci te gândesti ca mai calci prin resturantul, prin magazinul sau prin locul acela, mai nimeresti in acelasi taxi vreodata, iar chelnerul, vânzatorul ori taximetristul te va cataloga din start ca rau platnic. Rau platnic de bacsis!
Unii sustin ca bacsisul legal va elimina evaziunea fiscala. Sa fim seriosi, nu poti elimina ceva care nu exista, iar bacsisul nu a fost, la noi, niciodata fiscalizat. Legalizarea doar aduce statului ceva bani in plus. Un comentator al fenomenului credea ca ar fi vorba de circa trei milioane de lei. Nu stiu ce a luat in calcul, pentru ca nu poti sti câti oameni dau bacsis, chiar daca se spune ca acesta ar fi cam 10 – 20% din nota de plata. In plus, nici nu cred ca toti incasatorii de bacsis vor si contabiliza sumele primite, chiar cu riscul unor sanctiuni drastice.
Mai aud ca in America si in Europa ar fi vreo 20 de tari care au legalizat bacsisul. Auzi? Chiar in tari in care mentalitatea omului e alta decât cea de la noi, oameni care am trait mult sub regimuri inspirate sau chiar exportate ba de la otomani, ba de altii ca ei.
Acum, dai bacsis pe fata, se cheama ca esti mai civilizat. Ati fost in vacanta prin tarile pe care le numim „exotice”? Daca da, sigur ati vazut pe bordul autocarelor care v-au plimbat pe acolo ba un cosulet, ba o cutiuta, in care stau, momeala, câtiva banuti. Sunt cosuletele pentru colectat bacsisul calatorilor. Pe fata!
Mai mult, agentiile de turism iti includ din start, in nota de plata pentru o vacanta, si bacsisul care trebuie lasat pe unde veti merge, ceva de genul „25 de euro de persoana”.
Ne-o fi civilizand legalizarea bacsisului, dar eu n-am sa uit niciodata cum, in fosta Republica Democrata Germana, la un magazin, vânzatoarea n-a vrut cu nici un chip ca eu sa las pe taraba cei câtiva phenningi ca rest. Mie imi era jena sa-i mai iau, ea nu si nu. Atunci m-am mirat cât de civilizat era poporul german, chiar si in RDG. Acum ma vad nevoit sa ma corectez.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
