Începând din anul 2018, în luna decembrie, în preajma Crăciunului, oameni din viața publică a Bacăului, în special din mediul cultural, vin către studioul de creație foto – video Chromatique, pentru a se lăsa descoperiți și eternizați în scenarii foto – video unicat pe care Ovidiu Ungureanu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Bacău, le creează special pentru fiecare invitat. E ca un joc de-a nemurirea prin fotografie, ca o întoarcere acasă de Crăciun, pentru că în studioul Chromatique, prin priceperea lui Ovidiu Ungureanu de a sonda suflete și caractere, fiecare se dezvăluie și, într-un fel, se reîntâlnește pentru câteva minute cu sinele din copilărie, cu sinele real, cu realitatea sufletului său.
Ovidiu Ungureanu nu face ”poze de Crăciun”, ci o cronică în imagini a Bacăului cultural al acestor timpuri. Proiectul său fotografic ”O fotografie cât un film” este un dialog dintre eul public și eul interior al unor persoane din viața culturală a Bacăului, pentru că Ovidiu știe să pună reflectoarele pe emoția autentică a fiecărui om ce-i pășește în atelier, în așa fel încât culoarul de lumină ce pornește din obiectivul foto străbate drumul până la suflet, până aproape de copilărie. Și este, în același timp, un dialog între prezent și viitor, pentru că, datorită demersului său, ca o sticlă cu mesaj aruncată în marea timpului, creatorii de astăzi vor fi prezenți în conștiința celor care vor veni.
”Având un studio dotat cu tot ce-mi trebuie, cu aparatura necesară, cu o echipă de oameni pregătiți în domeniu, am zis că și din fotografia de Crăciun se poate scoate altceva, n-am vrut fotografia de duzină, cu bradul, un glob, și atât. Ne-am zis că pentru fiecare fotografie și pentru fecare personaj în parte ne trebuie un scenariu diferit, o regie de film, de fotografie, efectiv. Și atunci, cunoscându-i pe fiecare dintre cei invitați, am conceput scenarii care să spună cumva povestea lor sau măcar o parte necunoscută a poveștii lor. Uite, de exemplu, am o fotografie care-mi este foarte dragă, cu Ștefan Pristavu. Dacă ne uităm în fotografie, vedem pe măsuța lui un ceas, pe care-l privește. Și o scrisoare. Eu știam povestea, și mi-am propus de la început scenariul acesta, l-am informat și pe domnul Pristavu, și în discuția noastră prima întrebare a fost: ”Cum țineți legătura cu fata din Franța, pe care o vedeți foarte rar?”.
”Prin scrisori. Mai scriu câte-o scrisoare sau aștept câte-o scrisoare”, mi-a zis. Ei, fotografia surprinde momentul acela de Crăciun când este aproape de fiica sa, printr-o scrisoare, pe care a primit-o sau pe care a scris-o. Așa am gândit scenariul și așa l-am făcut. Proiectul cu fotografiile de Crăciun e strâns legat de misterele din spatele imaginii publice a acestor oameni, pe care eu le știu și pe care vreau, astfel, să le împărtășesc. Dacă merg la un artist în atelier și îl cunosc mai îndeaproape, cu poveștile lui, cu necazurile lui, cu multe lucruri pe care nu le bănuiți, dacă am acces la această poezie necunoscută, consider că ea merită și poate fi păstrată și redată și prin fotografie. Cu acordul persoanelor implicate, desigur. Și cu sprijinul permanent al lui Marius Siminiceanu, prieten, asociat și partener de încredere în toate proiectele Chromatique, căruia țin să îi mulțumesc, la fel cum vreau să mulțumesc tuturor celor care au acceptat invitația noastră în acest proiect”, dezvăluie Ovidiu Ungureanu despre demersul său artistic.
Pe 20 decembrie, ”personajele” din proiectul ”O fotografie cât un film”, care au participat la edițiile 2018 și 2019, vor fi invitate în studioul Chromatique, la un ”Crăciun al artiștilor”. Evenimentul, cu circuit intern, va fi în esență un vernisaj al unei expoziții cu lucrările realizate în cadrul proiectului, tipărite pe hârtie fine-art, și o întâlnire de bilanț pentru cultura băcăuană în 2019.
Proiectul se va încheia în anul 2020, când artistul Ovidiu Ungureanu și Chromatique vor realiza o expoziție publică și un album. Iar fotografiile expuse vor fi supuse unei licitații, cu un scop umanitar. Fondurile strânse în urma acestui demers vor fi donate în beneficiul copiilor fără familii, instituționalizați la nivelul Bacăului. (Laura Huiban)
