Compania Regională de Apă Bacău (CRAB) a solicitat auditarea rețelelor din toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) în care operează. „Un bilanț al apei”, cum apare în hotărârea Consiliului Județean (CJ). Din acest motiv, la ultima ședință, Nina Chiper, director general al CRAB, a prezentat în fața aleșilor date privind vechimea conductelor și pierderile din sistem. „Vreau să precizez de la început că orice rețea care are o vechime mai mare de 20 de ani are durata de viață expirată și un grad de uzură avansat”, a declarat managerul.
În municipiul Bacău, lucrurile stau astfel: 86% din conducte au o vechime situată între 30 și 50 de ani, cu o uzură foarte mare, 7% au peste 50 de ani și 7% peste 20 de ani. În județ, 55% au între 20 și 30 de ani, 33% au între 30 și 50 de ani, iar 12%, peste 50 de ani. „Riscul de producere a avariilor este în strânsă relație cu vechimea conductelor, a afirmat Nina Chiper. În județ sunt peste 800 de intervenții anual, dar trebuie să facem diferența între intervenții și avarii. Intervențiile sunt cele pe care le efectuăm cu apă pe rețeaua de distribuție, lucru care nu se poate face la avariile pe conductele de aducțiune. Știți că în 2018 ne-am confruntat cu 4 avarii majore la conducta de aducțiune Valea Uzului-Bacău, iar anul acesta am avut 7 avarii în câteva zile pe conducta de aducțiune Cărăboaia-Onești.”
UAT-uri cu pierderi de 70-80 la sută
Fruntașe la numărul avariilor sunt Moinești, Dofteana și Dărmănești, însă pierderi de apă sunt în toate UAT-urile. Veniturile la sfârșitul lui aprilie sunt pe minus. „Singurul care este pe plus e Centrul zonal Bacău. Datele sunt defalcate și observați că avem profit numai în municipiul Bacău și în Mărgineni”, a explicat directorul CRAB. Cu alte cuvinte, Centrul zonal Bacău le susține pe toate celelalte. În luna iulie, situația s-a îmbunătățit la Dărmănești, dar Moinești, Tg. Ocna și Buhuși sunt în continuare pe minus. Cu cât pierderile sunt mai mari, cu atât profitul e mai mic și banii pentru întreținerea rețelelor mai puțini. În 2019, municipiul Bacău a înregistrat pierderi de 60%. Sunt și UAT-uri cu pierderi efective de 80%. „Este nerealist să ceri unei echipe de management, unui consiliu de administrație, oricare ar fi el, să aibă performanță în situația în care sunt pierderi de 80 la sută. Când pierzi 80 la sută din apă în rețea și facturezi 20%, nu cred că putem vorbi de performanță, abia putem vorbi de plata utilităților la zi și de plata
salariilor”, a afirmat Nina Chiper.
Și primăriile trebuie să investească!
Pierderile prezentate în ședința CJ Bacău au fost calculate de CRAB, dar compania solicită realizarea unei documentații ale cărei rezultate să fie aprobate și însușite de CRAB, ADIB, CJ Bacău și UAT-uri. „Pornind de aici, sperăm ca discuțiile nenumărate pe care le-am avut cu primarii să dea roade, în sensul că pe lângă programul de investiții din fonduri europene să ne așezăm la masă și să stabilim un program multianual de investiții pentru că toată această infrastructură aparține primăriilor, nu aparține operatorului. CRAB doar o administrează.” Președintele CJ, Sorin Brașoveanu, a precizat că investițiile pe fonduri europene trec de 380 de milioane de euro, iar Nina Chiper a precizat că se așteaptă ok-ul scris al ministerului pe documentațiile care vizează reabilitarea rețelelor din Bacău și conductele Stejaru-Bacău, Valea Uzului-Cărăboia, Cărăboaia-Onești, apoi se va lansa procedura. Primul a intervenit consilierul Vasile Cautiș, care a apreciat claritatea expunerii managerului CRAB, apoi a adăugat că auditul ar trebui urgentat.
Tronsonul Stejaru-Barați, prins pe POIM
După laude, au venit reproșurile. Petrică Mihăilă, PNL, a afirmat că a solicitat în 2018 un raport cu privire la avarii, dar nu l-a primit. El i-a adresat directorului CRAB câteva întrebări: dacă sunt și erori în exploatare între cauzele avariilor, ce s-a întâmplat cu proiectul administrației PNL de înlocuire a conductei Stejaru-Bacău, dacă a fost abandonat sau nu, cât reprezintă fondul de salarii și dacă e adevărat că membrii CA sunt plătiți cu 3.000 lei/ședință. Și încă ceva: de ce a preluat RAJA sistemul din Onești? Cu privire la raport, Nina Chiper a declarat: „După avariile din iulie anul trecut, am prezentat expertiza public, cu toată presa de față. Am spus că obiectivele expertizei au fost trei: să stabilească expertul care sunt cauzele apariției avariilor, dacă administrarea a fost corectă sau exista posibilitatea ca administrarea proastă să ducă la apariția avariilor și tot expertul să vină cu recomandări privind punerea în siguramță a conductei”. Expertul a stabilit că antreprenorul a greșit folosind o contraflanșă care nu era conformă, dar existau și erori de proiectare. Cu siguranță, nu operarea a provocat aceste avarii. E vorba de conducta nouă, realizată pe ISPA. Au fost 5 avarii pe tronsonul nou, una la opt luni de la recepție, iar pe tronsonul vechi au fost 6 avarii cauzate de starea conductelor. Managerul CRAB a explicat că contractul pentru tronsonul Stejaru-Barați, la care se referă Mihăilă, a fost prins pe POIM, dar suma este foarte mare: 23 de milioane de euro. „Lipsa implicării în reabilitarea infrastructurii în 30 de ani sau chiar mai mult ne-a adus, astăzi, în situația de a utiliza acești bani dintr-odată”, a spus Nina Chiper.
Oneștenii au simțit diminuarea?
Nina Chiper a mai explicat că este membru al CA, dar nu este remunerat, apoi a precizat că salariile celor 700 de angajați reprezintă 60% din bugetul de cheltuieli: „Sunt 60% din cei 40% facturați. Procentul este mare pentru că cheltuielile noastre sunt mari, iar veniturile sunt infime.” Cât privește atacurile RAJA, Nina Chiper a precizat: „Contractul de operare este al RAJA, prin urmare cei de la RAJA sunt singurii răspunzători de întreținerea rețelelor.” Ea a mai punctat ceva: „În ianuarie 2018, când am actualizat tariful de transport, noi l-am diminuat de la 2,1 lei la 1,48 lei. Oneștenii au simțit această diminuare?” Neculai Nechita, PNL, a întrebat care sunt cauzale avariilor pe conductele noi, deși Nina Chiper deja explicase: greșelile de proiectare și construcție. Nechita a mai afirmat că unele conducte se rup în zona drumurilor din cauza mașinilor cu tonaj mare, peste limita admisă. „Dacă ați avut cunoștință despre aceste situații, de ce nu ați anunțat autoritățile imediat? De ce ați așteptat această ședință?”, l-a întrebat Sorin Brașoveanu, iritat. „Dacă ați știut și nu ați spus, e grav!” Consilierii au aprobat efectuarea auditului, dar în final mai era de lămurit un aspect. S-a afirmat că pierderile sunt suportate de către băcăuani. Fals: apa pe care CRAB o plătește către Apele Române și se pierde prin găurile din rețea sau din cauza furturilor e suportată din bugetul CRAB. Cetățenii plătesc exact cât măsoară contorul.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
