Promovarea patrimoniului cultural din judetul Bacau este un domeniu aflat in suferinta cronica. Dupa 1990, transformarea institutiilor de cultura din cladiri cu aspect aprafuit” in spatii de petrecere a timpului liber s-a produs lent, fara o campanie de imagine necesara si sustinuta. Nici chiar in ultimii patru-cinci ani, cresterea vizibilitatii institutiilor de cultura din orasul nostru nu a fost tema de studiu pentru cei ce conduc destinele lui. Nu exista o politica de marketing cultural nici la nivelul judetului Bacau care sa urmareasca punerea in valoare a patrimoniului mobil si imobil existent in muzee, case memoriale, centre de cultura, lacase de cult etc. Nu exista nici macar o pagina web, creata profesionist cu scopul de a atrage atentia turistilor din tara si strainatate asupra potentialului turistic si cultural al judetului, asa cum au facut vecinii din judetul Neamt (www.viziteazaneamt.ro).
Afisul promotional, marketingul muzeal
Muzeele bacauane nu si-au innoit, dupa 20 de ani de la schimbare, atitudinea fata de public. Publicitatea muzeala a ramas si acum la stadiul de afis promotional, atarnat, ca un banal anunt, pe usile institutiilor. Promovarea expozitiilor temporare este lasata in grija muzeografilor care sunt nevoiti, pentru a face cunoscute activitatile culturale din institutiile in care lucreaza, sa incheie parteneriate cu scolile si liceele din judet. Un acord din care ambii aactori” au de castigat: pe de o parte muzeul, care mizeaza pe buzunarul vizitatorilor din randul elevilor si scoala care urmareste implicarea institutiilor de cultura in educatia tinerilor. Muzeografii taie bilete si in anul 2009 din cotoarele anilor 1980 dar cand castigurile intr-un an sunt cheltuite intr-o zi atunci vina nu trebuie cautata numai in interiorul muzeului. Institutiile de cultura bacauane nu reusesc sa se sustina din fonduri proprii. Cum nu exista un buget de promovare, publicitatea in scoli este dublata, pe alocuri, in presa locala ce se materializeaza in articole inainte sau dupa eveniment. La bugetul alocat de Consiliul Judetean se adauga doar fondurile adunate din vanzarea biletelor si din sponsorizari, o suma la nivelul a catorva milioane de lei vechi. Daca muzeele din orasul Bacau se plang de numarul scazut de vizitatori in special in extrasezon, muzeele mici ale judetului si casele memoriale situate in zonele limitrofe oraselor sunt practic ignorate de vizitatori.
Site-urile institutiilor de cultura, lasate in uitare
Un alt mijloc de promovare a institutiilor de cultura din Bacau il constituie site-urile create in acest scop. Din necesitate sau din obligatie, doar cateva dintre institutii au trudit la crearea unor pagini virtuale autonome, de promovare a imaginii si patrimoniului cultural si stiintific pe care il adapostesc. Site – ul Complexului Muzeal aIulian Antonescu” (http://www.muzeu- iulian-antonescu-bacau.ro) prezinta superficial patrimoniul existent in muzeu, cuprinzand doar imagini statice, informatii generale si evenimente neactualizate. Un muzeu care a indraznit ceva mai mult este Complexul Muzeal de Stiintele Naturii aIon Borcea”.
[ad#stire] In intentia de a atrage cat mai multi vizitatori si din afara judetului, muzeul a creat un site dinamic, colorat, atractiv dar care nu insista pe colectiile si sectiile muzeului. Cele mai mari muzee ale tarii au luat in calcul toate posibilitatile pe care le ofera internetul ca mijloc de comunicare. Daca Muzeul Astra din Sibiu isi face imagine pe You Tube pentru a atrage publicul, in special pe cel tanar, Muzeul Taranului Roman are pe langa un marketing modern, site si blog si se afla chiar pe platforma de socializare Facebook. Site-uri incomplete si neactualizate intalnim si la alte institutii de cultura din Bacau cum ar fi Centrul de Cultura si Arte aG. Apostu” (http://centrulapostu.ro), Teatrul Municipal aGeorge Bacovia” (www.teatrulbacovia.ro) etc.
Gabriel Pop
