Există o glumă despre problemele dintre corelație și cauzalitate în statistică, în sensul că nu întotdeauna o corelație între indicatori demonstrează cauzalitatea.
Adică, dacă vom corela datele despre mortalitatea prin înec de-a lungul anului cu datele despre consumul de înghețată, vom ajunge la concluzia că în lunile în care crește consumul de înghețată crește numărul persoanelor care se îneacă în râuri. Datele sunt corelate, dar nu există cauzalitate, pentru că nu înghețata determină înecul în ape curgătoare, cum am fi tentați să credem dacă ne-am baza doar pe șirurile de date.
Un studiu recent, publicat luna trecută în PLOS Neglected Tropical Diseases, a analizat datele colectate la spitalul din Dhaka între 1981 și 2010 de International Centre for Diarrhoeal Disease Research Bangladesh (ICDDR,B) și a ajuns la concluzia că temperaturile în creștere au o influență semnificativă asupra probabilității apariției cazurilor de diaree, afectând toate grupele de vârstă.
Cercetare subliniază existența unei corelații clare între schimbările climatice și agravarea problemelor de sănătate publică, în special în regiunile vulnerabile, precum Dhaka, unde condițiile sanitare sunt deficitare.
Studiul avertizează că, chiar dacă lumea va reuși să îndeplinească obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale la 1,5 până la 2 grade Celsius, incidența spitalizărilor din cauza bolilor diareice va continua să crească. Până în anul 2100, se estimează că numărul spitalizărilor va crește cu 4,5% până la 7,4%
Această corelație între temperaturi și incidența diareei poate părea inițial o dovadă că încălzirea globală este cauza principală a acestor probleme de sănătate. Totuși, ar fi o eroare să atribuim toate aceste probleme doar schimbărilor climatice fără a lua în considerare alți factori importanți, cum ar fi condițiile locale de igienă și infrastructura sanitară.
Subcontinentul indian, inclusiv Bangladeshul, se confruntă cu probleme majore de igienă. Multe comunități nu au acces la apă potabilă curată sau la facilități sanitare adecvate. Lipsa de toalete publice și de educație privind igiena personală contribuie semnificativ la răspândirea bolilor diareice. În plus, obiceiul de a mânca cu mâinile, practicat în multe culturi din regiune, poate duce la răspândirea bacteriilor și virusurilor dacă nu sunt respectate normele elementare de igienă.
Astfel, dacă în regiunile afectate de schimbările climatice nu se implementează reforme structurale și culturale, creșterea temperaturilor va exacerba problemele deja existente. Deși schimbările climatice pot influența indirect răspândirea bolilor prin modificarea mediului (de exemplu, prin creșterea umidității sau a riscului de contaminare a apei), cauzele principale ale problemelor de sănătate rămân legate de lipsa infrastructurii sanitare și de deficiențele în educația igienică.
În concluzie, corelația între creșterea temperaturilor și incidența bolilor diareice nu reflectă o cauzalitate directă. Dacă dorim să înțelegem cu adevărat această relație și să găsim soluții eficiente, trebuie să analizăm contextul mai larg al problemelor de sănătate publică din subcontinentul indian, inclusiv factorii culturali și sociali. Nu toate problemele noastre derivă din așa-zisa schimbare climatică, ci și lipsa unor măsuri adecvate de igienă și infrastructură care să protejeze populația vulnerabilă.
Din păcate, în multe cazuri, efectele legate de problemele sociale, de infrastructură sau chiar de politici sunt adesea atribuite schimbărilor climatice, care au devenit un laitmotiv pentru adoptarea de măsuri restrictive în toate domeniile. Această abordare riscă să neglijeze cauzele fundamentale ale problemelor, împiedicându-ne să dezvoltăm soluții durabile și eficiente. În loc să se concentreze pe îmbunătățirea infrastructurii sanitare, a educației și a politicilor sociale care ar putea ameliora condițiile de trai, deciziile se axează adesea pe restricții care nu abordează rădăcinile problemelor.
