Obiceiul colindatului mi-a oferit câteva surprize placute. Pe lânga micile grupuri de colindatori, formate din 3- 4 copii sau tineri, la redactie au venit si formatii bine inchegate, cu repertorii dificile, cu voci slefuite in ore de repetitii, al caror rezultat ne-a uimit, in conditiile in care muzica corala pare ca nu mai are trecere la spectatori, nu mai are loc pe scene, fiind acoperita de susanele, manele etc.
Si nu vorbesc aici de formatiile deja consacrate, ci ma opresc la formatiile corale din Colegiul “Sf. Iosif”, Scoala Speciala “Maria Montessori”, Colegiului Tehnic “Anghel Saligny”, pe care le-am ascultat la sfârsitul anului 2013, dar si alte mici formatii corale din gimnazii, clasele primare, chiar de la gradinite, care aduc pe scena gingasia, prospetimea, sinceritatea si talentul specifice vârstei, insa se zbat in anonimat.
Si daca aceste mici formatii corale au ajuns la un nivel interpretativ acceptabil, putem aprecia ca nu-i totul pierdut. Bacaul are o lunga si bogata traditie in muzica corala. Cu ani in urma, nu exista comuna, scoala, in care sa nu activeze, permanent sau ocazional, un grup coral, un cor mixt, care participau la concursuri, festivaluri, unele cu rezultate remarcabile. Cine nu-si mai aminteste de vestitele coruri de la URA (condus 20 de ani de prof. Gheorghe Gozar), F-ca de Postav Buhusi, Confectia, IMU, Proletarul, cele de pe Platforma de la Borzesti, din Pârjol sau Margineni. Cine nu a ascultat macar o data Corul Cadrelor Didactice ATENEU (in 2013 a sarbatorit 90 de ani de activitate), pe cel de la Oituz (cor taranesc, care a implinit anul trecut 110 de ani de existenta, condus de peste 40 de ani de invatatorul Gheorghe Oprea), ca sa luam doar câteva exemple.
Involutie dupa Revolutie
Dupa Revolutie, aproape toate formatiile corale au disparut pur si simplu din peisajul cultural autohton. “Acum este un dezastru, mai sunt doar resturi de coruri, doar prin scoli se mai face ceva, acolo unde un profesor cu vocatie, cu ambitie, sprijinit de conducerea scolii mai tine in viata o formatie corala”, ne spunea prof. Gheorghe Gozar. Lipsa de interes, a competitiei, a banilor (in special pentru corurile profesioniste), desfiintarea cluburilor, a caminelor culturale, reducerea orelor de muzica, au dus – regretabil – la desfiintarea acestor formatii, ajungându-se acum la doar câteva coruri active in tot judetul.
Active este un fel de a spune, deoarece, si acele, ies la rampa doar cu diferite ocazii, aniversare, festive sau la sarbatori, Ziua Nationala, Craciun sau de Paste, insa cu doua-trei spectacole pe an este putin probabil sa poti mentine in viata asemenea formatii. “Locul artistului este pe scena, spunea dirijorul Ion Banica, iar frumusetea acestui gen de muzica trebuie adusa in fata spectatorului”, “Suntem fericiti când iesim pe scena, ca bucuria noastra are cine sa o primeasca!”, afirma si sora Silvia, dirijorul Corului Colegiului “Sf. Iosif”, idee imbratisata de toti cei care, prin sacrificii nebanuite dau inca tonul corurilor pe care le-au infiintat si le dirijeaza.
[HIDEPOST]
Un festival al ambitiilor
Din discutiile cu dirijori, profesori de muzica, interpreti a iesit la iveala o propunere extrem de interesanta: organizarea unui mare festival, a unui regal al muzicii corale, in judetul Bacau, pe etape, pe grupe de vârsta, muzica religioasa si laica, pentru amatori si profesionisti. “Ar fi o sarbatoare a spiritului, a muzicii in general si a celei corale in special”, ne-a spus prof. Gheorghe Gozar.
“Ideea este interesanta, nu ar fi o noutate absoluta, insa s-ar relua o traditie intrerupta acum aproape 20 de ani. Este o provocare, ar fi ceva extraordinar, insa, sa nu uitam, este nevoie de munca, de organizare, de riscuri, dar, mai ales, de bani, de sponsori, de oameni inimosi, cu dragoste fata de arta, de arta interpretativa.”
prof. Ion Banica – dirijorul corului ATENEU
Doi oameni care si-au dedicat intreaga viata muzicii corale, la care ii adaugam pe Vintila Dabija, Silvia Pândaru, prof. Daniela Negrea – corul AS (Colegiul Tehnic “Anghel Saligny), sora Silvia (Colegiul Catolic), prof. Genoveva Handoca (Sc. Maria Montessori), dar si alti “frumosi nebuni” ai unor timpuri in care muzica corala bacauana trece prin momente extrem de dificile.
“Este o idee minunata, care ar stimula copiii, cadrele didactice. Locul muzicii corale este in mijlocul oamenilor. Oamenii au nevoie de o stare de bine, de comunicare. Acesta este rostul corului, transmite idei. Este vorba de convietuirea in grup, de comunicare, de slefuire a comportamentelor, de cultura.Ideea trebuie gândita bine, analizata. Eu subscriu total la aceasta propunere.”
prof. Gheorghe Gozar – dirijor al Corului ARMONIA
Ideea generala este ca la performanta se ajunge cu dragoste, talent, cu munca si bani. Potential exista si in institutii, in societati comerciale, in biserici. Sunt vorbe si idei frumoase, numai ca asemenea “voci” ar trebui reunite intr-un “spectacol” la care sa participe, deopotriva, elevi, profesori, manageri, bancheri, parinti, oameni de decizie, institutii de profil, care ar putea interpreta a cappella “incoronarea” muzicii corale bacauane.
[/HIDEPOST]
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
