Cooperativa Minerva a ingropat banii si in Bacau

Deponentii Cooperativei de Credit &#8222Minerva&#8221 Bacau, filiala a firmei mama din Galati, au fost trasi in piept de conducerea centrala a societatii. Peste 33 de miliarde de lei au iesit din conturile cooperativei sub forma de credite si imprumuturi fara a fi insa respectata legislatia in vigoare. In situatia celor din Bacau se afla alte 15 filiale ale Cooperativei de Credit &#8222Minerva&#8221.

Un raport de expertiza contabila a scos la iveala neregulile care au stat la baza devalizarii Cooperativei de Credit &#8222Minerva&#8221. Din actele contabile care au stat la baza expertizei a reiesit faptul ca cei doi sefi din conducerea de la Galati au acordat preferential credite de miliarde unor societati si persoane fizice, o mare parte din bani nemaiintrocandu-se in conturile din care au plecat.

Credite pe ochi frumosi

In evidenta creditelor acordate persoanelor juridice de Cooperativa de Credit &#8222Minerva&#8221 – filiala Bacau exista un numar de 19 dosare care cuprind imprumuturi neperformante (care nu au mai fost restituite). Mai exact, cele 19 firme aveau de inapoiat peste 4,7 miliarde lei reprezentand credite nerambursate si aproape 14 miliarde lei dobanzi. Interesant este faptul ca pentru creditele acordate persoanelor juridice nu s-a constituit nici o ipoteca pe bunurile imobile ale beneficiarilor de credite sau ale girantilor acestora. Practic, din cele 19 contracte de credit s-a incheiat un singur contract de gaj pe bunuri mobile, in valoare de 400 milioane lei. Prin urmare, inexistenta garantiilor de nici un fel a facut practic imposibila recuperarea sumelor datorate. Ceea ce sare in evidenta la acordarea acestor credite este faptul ca, din partea Cooperativei de Credit &#8222Minerva&#8221, toate contractele de credit sunt semnate de Silviu Dragan, managerul delegat al cooperativei. Nici persoanele fizice nu au fost ocolite atunci cand &#8222era nevoie stringenta&#8221 de acordarea de credite. Cu toate ca problema imprumuturilor date persoanelor fizice era reglementata de „Regulamentul de acordare a creditelor&#8221, sefii cooperativei au luat, rand pe rand, doua decizii prin care s-a modificat limita maxima pentru acordarea creditelor fara ipoteca de la 7,5 milioane la 10 milioane si de la 10 milioane la 15 milioane lei. Asa se face ca in prezent exista 218 beneficiari de credite care au „uitat&#8221 sa restituie banii luati imprumut, precum si dobanzile aferente. Astfel, conform expertizei contabile, a rezultat un prejudiciu de peste 6,4 miliarde lei, numai penalitatile datorate depasind 5,5 miliarde lei. Cele mai multe credite au fost acordate pe baza semnaturilor lui Daniel Mitrofan, nimeni altul decat presedintele Consiliului de Administratie al Cooperativei de Credit &#8222Minerva&#8221. Imprumuturile au fost acordate fara a fi respectate reglementarile impuse de regulamentul de acordare a creditelor, nefiind constituite garantii imobiliare pentru credite mai mari de 7,5 milioane, 10 milioane sau 15 milioane. In plus, nu s-a respectat numarul de giranti necesari obtinerii creditului, nu au fost intocmite referate de catre operatorii de credit din care sa rezulte ca s-a efectuat o analiza a solicitantului, si nici nu s-a cunoscut venitul net lunar al solicitantului.

Enigma F.N.I.

Responsabilii de la Minerva au plasat la Fondul National de Investitii (F.N.I.) peste 10 miliarde lei, din care au fost recuperate doar doua miliarde. Conform Adeziunii din 6 iunie 1998 a Cooperativei de Credit &#8222Minerva&#8221, managerul delegat Silviu Dragan a fost imputernicit sa &#8222solicite rascumpararea Unitatilor de Investitii si sa se incaseze sumele aferente&#8221. Expertiza contabila a constatat ca nu exista documente (inscrisuri) cu privire la competenta de plasare a sumei la F.N.I. Si asta pentru ca, potrivit unei adrese emise de lichidatorul judiciar de la Galati, &#8222nu avem in evidenta contabila din perioada de activitate a Cooperativei Minerva Galati, deoarece aceasta a disparut impreuna cu alte documente&#8221. In plus, in arhivele de la Galati si Bacau nu exista fisele de post cu atributiile de serviciu ale celor implicati in scandal.

Pentru a atrage astfel cat mai multi deponenti, la data 1 iunie 1999, Cooperativa de Credit „Minerva&#8221 a incheiat un contract de asigurare cu ANR SA. Perioada de valabilitate a acestui contract era de un an de zile, el urmand sa aiba efecte pana in 2 iunie 2000. ANR SA se angaja sa preia riscul de neplata a depozitelor pentru care asiguratul, in speta Cooperativa de Credit &#8222Minerva&#8221, a incheiat polite si pentru care a platit prime de asigurare. Or, cei aflati in conducerea cooperativei au platit doar 10 din cele 12 rate, societatea de asigurare renuntand la contractul incheiat ca urmare a nerespectarii clauzelor stipulate la incheierea din 1999.Scris de Ovidiu DRUG