Etnogeneza poporului român este un subiect fascinant și complex, cu numeroase teorii și interpretări.
În lumina afirmațiilor istoricului Florin Curta, profesor la Universitatea din Florida, această analiză se concentrează pe evidențele arheologice și lingvistice care susțin prezența umană la nordul Dunării după părăsirea provinciei romane Dacia și formarea identității valahe.
Izvoarele arheologice demonstrează incontestabil prezența umană atât în interiorul, cât și în afara arcului carpatic, timp de mai multe secole după părăsirea Daciei romane.
Necropolele și lucrările de fortificare, precum cele din Sarmizegetusa Regia, oferă dovezi solide ale continuității locuirii în regiune.
Termenul „vlah” apare inițial în legătură cu populații din Balcani, reprezentând un exonim atribuit de străini. Este esențial să notăm că această denumire nu a fost asumată de populația respectivă. Așteptarea mențiunilor vlahilor în izvoare nord-dunărene validează autenticitatea identității lor.
Vlahii vorbeau o limbă de origine latină, iar elementele nord-dunărene în vocabular și pronunție subliniază complexitatea evoluției limbii române. Aceasta poate sugera o contribuție distinctivă la formarea limbii actuale la nord de Dunăre.
Teza retragerii în munți, emisă de A. D. Xenopol, rămâne controversată, lipsind dovezi arheologice concrete. Interpretarea medievală a termenului „vlah” în contextul păstorilor transhumanți adaugă o perspectivă interesantă asupra influenței acestui cuvânt asupra imaginarului colectiv.
Posibilitatea unei etnogeneze mai târzii la nord de Dunăre, după secolul al XI-lea, aduce în discuție ideea unei identități etnice separate, numite valahe. Aceasta ar putea coexista cu formarea limbii române mai devreme în istorie.
Cuvântul „biserică” atestă continuitatea culturală, provenind din termenul latin „basilica”. Aceasta evidențiază influențe din secolul al IV-lea d.Hr., subliniind contribuția semnificativă a populației nord-dunărene la dezvoltarea culturală.
Etnogeneza poporului român este un proces complex, alimentat de continuitatea locuirii, influențe lingvistice, și reinterpretări ale identității în decursul secolelor.
Abordarea multidisciplinară este esențială pentru a obține o înțelegere comprehensivă a originilor și evoluției acestui popor fascinant, care și-a păstrat diversitatea și unicitatea de-a lungul timpului.
