Nu avem vocatia continuitatii, cel mai adesea ne apucam de o treaba, vine ploaia, se schimba primarul, Guvernul, Parlamentul, mai stuchim o data in palme, ne uitam in sus si modificam azimutul.
S-au aprobat mii de legi, au fost date milioane de ordonante, dar nu s-a gasit nimeni cu mintea treaza, dar treaza de tot, care sa propuna spre legiferare o lege de protejare a deciziilor, o lege care sa interzica suspendarea, oprirea, modificarea, sub incidenta unor drastice sanctiuni, a politicii, a strategiei generale, a proiectelor aflate in derulare, cu finantarea deschisa.
De 20 de ani tot incepem mari proiecte si nu le mai terminam niciodata, exemple sunt cu ghiotura in România, de la autostrazi, protectia mediului, mai ales in protectia mediului, scoli, spitale, investitii strategice, protectia sociala. Se intâmpla simplu, fara studii, fara dialog, fara logica, pur si simplu, noului guvern, noului primar, le put de cum intra in pâine proiectele, programele aflate pe masa de lucru, in desfasurare pe teren, ale vechii administratii, ale fostului guvern.
Se chinuie armate de oameni, se mobilizeaza resurse materiale, financiare, umane, se cheltuie o multime de bani pe studii de fezabilitate, pe proiecte, pe programe de atragere de fonduri europene, se golesc visteriile primariilor, oamenii spera ca vor avea un drum, o scoala, o canaliare, vine insa noul ministru, noul premier, noul presedinte de consiliu judetean si spune: STOP! Fara explicatii.
Scoatem caramida din zidul recent ridicat si ne batem cu ea in piept: vom face (noi) altul mai mare si mai frumos! Nu-mi cereti exemple, va sunt fiecaruia la indemâna, deschideti listele cu licitatii, cu lucrari, cu fonduri repartizate, mobilizate, achitate, din marea majoritate a comunelor din judet, peste tot vedeti lucrari incepute si neterminate. La noi continuitatea a devenit delict si se pedepseste drasic: se anuleaza o lege, se siteaza un proiect si, normal, incep altele, care vor fi, si ele, anulate, darâmate, de urmatorii, mai destepti, care vin la putere.
Nici macar exemplul Mesterului Manole nu ne mai indeamna sa continuam, nu mai avem puterea de a zidi in fiecare constructie pasiune, sacrificiu, minte si responsabilitate. Au disparut rusinea, respectul pentru tara, pentru oameni, pentru viitor, calcam in picioare valori, principii, aruncam la gunoi tot ce am avut mai sfânt in aceasta tara: zidirea, cuvântul si onoarea.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
