În anul în care împlineşte 125 de ani de existenţă, Biblioteca Judeţeană „Costache Strudza” şi-a înscris în seria de manifestări aniversare mai multe acţiuni printre care şi cele dedicate Unirii Principatelor Unite de la 1859 şi Marii Uniri de la 1918. Marţi, 23 ianuarie, de la ora 17.00, în Sala Multimedia, a avut loc manifestarea „Bacăul şi Unirea”, care a cuprins vernisajul unei expoziţii de documente şi cărţi rare (reproduceri şi originale), din care reies aspecte şi acţiuni ale instituţiilor şi personalităţilor băcăuane pentru pregătirea Unirii, cât şi postunioniste.
Organizată cu sprijinul Arhivelor Statului Bacău şi prezentată de Mihaela Chelaru, director al instituţiei şi Vilică Munteanu, fost director al Arhivelor, expoziţia a suscitat interesul celor prezenţi, mai ales că unele dintre fac parte din patrimoniul naţional şi au caracter de unicat, reprezentând, pe scurt, un lung drum prin istorie, aspect remarcat şi apreciat şi de Gheorghe Geo Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii, care, într-o scurtă alocuţiune, a prezentat câteva dintre preocupările Guvernului pentru marcarea Centenarului Marii Uniri.
Nicoleta Zărnescu, prof.dr. la Colegiul Naţional „Ferdinand I”, a adus în faţa auditorului interesante informaţii din „culisele” Unirii de la 1859, „politica faptului împlinit”, cât şi contextul extern al Unirii Principatelor.
Ca de fiecare dată, colecţionarul Mihai Ceucă a făcut apel la arhive pentru a ne împrospăta memoria cu „Mărturii despre Unire păstrate în ilustratele de epocă”, subietul fiind câteva clădiri din Bacău care au avut un rol important în epocă, cum sunt Casa Rafailă, unde a poposit pentru o noapte Al.I. Cuza în drum spre Bucureşti, aflată acum într-o stare deplorabilă, Casa Cantili, general, participant la Războiul pentru Independenţă, retras în Bacău (fostul CENTROFARM), Casa Rosetti-Tescanu, Tescani, Casa Alecsandri, care nu mai are nevoie de explicaţii.
Cu acceaşi ocazie, a fost lansat şi volumul semnat de Ioan M. Grigoriu, „O istorie a orașului Bacău. Monografie – 1928 (Bacău, Editura „Babel”, 2017), despre care au vorbit conf. univ. Maria Grigoriu, criticul literar Constantin Călin și editorul Ionel Rusei, carte asupra căreia vom reveni în ediţiile următoare.
