Evenimentele din decembrie 1989 ne-au permis trecerea la un nou mod de productie, pe care l-am numit multa vreme „capitalismul salbatic”, motiv pentru care si evaluarea gradului de dezvoltare a economiei nationale, dar si parametrii nivelului de trai se fac, de atunci, in termeni noi. De aproape zece ani, cu astfel de termeni jonglam la nivelul Uniunii Europene si ne inscriem si noi, ca tara, in rândul economiilor cuantificate unitar prin datele adunate de Eurostat.
Astfel, ne putem compara lejer cu oricare dintre suratele europene, pentru ca vorbim, cum se spune, aceeasi limba statistica.
Acum, pe aceasta baza, constatam cât de aproape sau, mai degraba, cât de departe suntem de lumea civilizata, de economiile puternice, de Occidentul pe care l-am luat intotdeauna ca reper.
Comentatorii fenomenului au dezvaluit, pe baza acestor date statistice, ca România a facut pasi importanti in anumite domenii economice si sociale, dar sta rau de tot in altele si, intâmplator sau nu, rau sta chiar la ceea ce are legatura directa cu viata de zi cu zi a cetateanului.
Bunaoara – arata statisticile europene – suntem in crestere chiar in sectorul industrial, stam bine in domenii considerate de vârf, precum informatizarea, comunicatiile, intermedierile financiare si asigurarile, dar foarte rau e in administratie, invatamânt, sanatate si asistenta sociala.
Aici – spun comentatorii fenomenului – stam mai prost chiar decât acum 12 ani, pentru ca dispunem de resurse tot mai mici.
Unul dintre indicatorii folositi in astfel de analize este si el foarte nou pentru multi dintre români: „Valoarea adaugata bruta (VAB)”, considerata ca soldul contului de productie si masurata ca diferenta dintre valoarea bunurilor si serviciilor produse (evaluate la preturi de baza) si consumul intermediar (evaluat la preturile cumparatorului), reprezentând deci valoarea nou creata în procesul de productie. Poate ca definitia pare cam alambicata.
Dar, nu ea este atât de importanta, cât efectele masurate prin acest indicator, care arata, deci, ca România se plaseaza, de departe, la coada Europei în materie de contributie a sectorului public la formarea VAB. Scorul de 10,9% (la noi) la 19,4% (in UE) înregistrat în 2013 este edificator, la fel ca si reducerea la doar 10,3% din 2014.
Ce-i drept, 2015 a început cu o raza de speranta sezoniera (12,4% pe trimestrul intâi) – mai cred analistii -, cu care, însa, nu se va putea face primavara.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
