Un alt(fel de) 31 august
La aceleaşi date, în 2023, ne-am bucurat cu fraţii noştri de peste Prut la ei acasă, mai întâi de Ziua Limbii Române. După un discurs înflăcărat, scriitorul Vladimir Beşleagă mi-a vorbit despre cel ce e portstindardul Unirii şi prin grai străbun – Vasile Alecsandri. A doua zi, cu Dumitru Brăneanu, am fost de faţă la o altfel de deschidere a anului şcolar, la liceul care poartă numele autorului Chiriţelor. „La stânga Prutului oamenii își mai dau binețe frumos după cuviința de odinioară – ne spune pe 30 august Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Spun bună ziua și răspund ziua bună față în față, nu prin poșta electronică, unde știu să folosească, spre deosebire de noi, stilul epistolar. Pe mine mă salută lumea pe internet cu bună ziua, ca și cum ar fi lângă mine. Cred că-i tot un decalc, fiindcă văd în engleză faimosul hi, nu haiuʼ românesc, ci al lor. Românii basarabeni, când dau de greu și se străduiesc să facă ceva ca să reușească, spun simplu că se stăruie și că vor dovedi, adică vor învinge. Când vor să te îmbrățișeze, zic că te cuprind: «Hai să te cuprind, domnule profesor, că nu ne-am văzut de mult». Bunicii sunt bunei și coboară parcă din basmele cu zâne și feți-frumoși. Mai scapă ei câte un decalc din limba rusă ori un cuvânt preluat din această limbă a stăpânilor de odinioară, dar intelectualii vorbesc foarte frumos, cumpătat, îngrijit, chiar la televiziuni; oricum, mai bine decât la noi.”
Trotuş – motiv literar şi tentaţie turistică
Ne atrăsese atenţia poetul bucureşteano-gorjean Tudor Arghezi: „Nu mi-e clădită casa de şiţă peste Trotuş, / În pajiştea cu crânguri ? De ce-aş fi trist ? Şi totuş…” Nu am dat de casă, ci de o vedetă a Dărmăneştiului: Moara de apă Hazaparu, monument istoric din cătunul Boiştea (Strada Morii), care de mai bine de un secol ajuta la pregătirea textilelor pentru meşteşugarii din zonă.
Abecedarul locului…
Dacă vreţi să aflaţi despre prima şcoală rurală din judeţul Bacău, citiţi textul din panoul expus în pridvorul Mănăstirii Bogdana, pentru că aici a fost deschis întâi abecedarul.
… şi suverana micului cimitir din Borzeşti
Nu se cuvenea să trec prin zonă fără să aprind o lumânare la mormântul Mariei Bogdan, singura fiică a lui Vasile Alecsandri, căreia în mai, la a opta „Alecsandriadă”, i-am dedicat o medalie. De la muzeul bisericesc, am plecat cu o imagine de sub portretul domnului, glăsuind astfel: „Io, Ştefan Voievod, domn ţěrii Moldovei, zidit-am acest hram care este în Borzeşti, pe Totruş – 9 iul. 1493-12 oct. 1494”, adică acum 530 de ani. (Trotuş de azi, faţă de Totruş de ieri, ilustrează lingvistic o metateză.)
Divertisment muzical şi enigmistic
Primul l-am rezolvat la Hârja, unde am ajuns tocmai când Fuego încheia recitalul cu melodia „Casa părintească nu se vinde”, pe versurile lui Grigore Vieru, şi îi lăuda pe micii dansatori ai Grupului Folcloric „Păunaşii”, de la Poduri.
Pentru al doilea, a trebuit să ajung la Piştoaia, cătun al Oituzului, ca să pozez Casa Rebusiştilor, acum închisă: stăpânul, Serghei Coloşenco (1941-2024), a plecat recent într-o lungă călătorie…
