Fasonatorul mecanic Bajka Barnabas, de la Ocolul silvic (OS) Oituz va reprezenta Direcția Silvică (DS) Bacău, a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, la faza națională a Concursului profesional 2024 „Cel mai bun fasonator”.
Bajka Barnabas a ocupat, joi, 18 iulie, primul loc la faza județeană a concursului, organizată de Direcția Silvică în parteneriat cu Federația Națională a Sindicatelor „Silva”, în Ocolul silvic Zeletin, cu sediul în comuna Răchitoasa. Pe locurile al doilea și al treilea s-au clasat fasonatorii Dumitru Mâțăl – de la OS Zeletin și Costel Drăghici – de la OS Mănăstirea Cașin (care au reprezentat Bacăul, în anii anteriori, și la faza națională). La faza județeană au participat 14 concurenți, câte un reprezentant din fiecare ocol silvic băcăuan.
La eveniment au venit și directorul Direcției Silvice Bacău, Viorel Ghelasă, împreună cu alți reprezentanți ai conducerii acesteia, șefi de ocoale silvice, precum și primarul comunei Răchitoasa, Valentin Moraru.
Concursul a fost precedat de un moment de instruire privind normele de protecție a muncii și de informare cu privire la prevederile Regulamentului de desfășurare a întrecerii profesionale, făcute de ing. dr. Marius Iftime – principalul organizator. Au fost prezentate și Juriul concursului (Marius Iftime – șeful Serviciului intern de prevenire al Direcției Silvice și șeful Comisiei tehnice, Ionuț Dospinecu – șeful OS Zeletin și Andrei Boca – de la Compartimentul producție al DS Bacău și echipa de arbitri – Liviu Rogoza – lucrător desemnat de OS Târgu Ocna și Paul Văcaru – de la OS Livezi. Observatorii concursului au fost Nicolae Vornicelu – desemnat de OS Mănăstirea Cașin și Ionel Creangă – desemnat de OS Moinești. De asemenea, Biroul de scor al concursului au fost Vlăduț Rogojină – de la OS Comănești și Dragoș Timofte – de la OS Traian.
Cinci probe de îndemânare în concurs
Probele acestui fel de concurs nu sunt ușoare și presupun mare măiestrie profesională, instrumentul folosit fiind numai fierăstrăul mecanic (drujba). Probele au loc și în parchetul forestier, pentru doborârea arborilor, și în poligonul de concurs. La Zeletin, însă, prima probă a fost simulată tot în poligon, pentru protejarea parchetului forestier și pentru operativitate.
Astfel, concursul a început, practic, cu Proba de montare a lanțului fierăstrăului mecanic, pe o masă înaltă de 1,20 m. Concurentul pune pe masă motoferăstrăul cu lanțul și lama montate, iar pe lamă se face un semn, pentru a ști dacă a fost întoarsă. Se desfac cele două piulițe ale lamei, pentru ca aceasta să nu fie întoarsă, se schimbă lanțul, care se află pe masă, iar drujba este gata de lucru. Toate operațiunile sunt cronometrate și monitorizate. Timpul maxim acordat este de 60 de secunde. De acum, concurentul nu mai umblă la motoferăstrău.
A urmat simularea Doborârii arborilor, pe bușteni montați vertical în poligon, unde se cronometrează timpul și direcția de doborâre. Se au în vedere adâncimea și unghiul tapei (al penei care se taie inițial în trunchiul arborelui, incisiv). Adâncimea trebuie să fie cam o treime din grosimea arborelui, dar nu mai mult de 15 cm, iar unghiul cât mai aproape de 45 de grade. Tapa dă direcția de cădere a arborelui. Fișa de punctaj va reține toate rezultatele constate în desfășurarea probelor, intrarea în concurs, purtarea echipamentului de protecție, respectarea baremurilor tehnice etc. Toate acestea se punctează cu plus sau cu minus.
Astfel, începe și proba Tăierea combinată. Doi bușteni, cu diametrul de 35 cm, sunt fixați la distanță de doi metri unul de altul, așezați în unghiuri divergente. Pe părțile laterale ei sunt marcați cu două dungi colorate. Odată startul dat, concurentul execută o tăietură de jos în sus, până la dungă, apoi de sus în jos. Când rondeaua de lemn a căzut pe sol și la al doilea buștean, se oprește cronometrul. Se punctează timpul de execuție. Lățimea rondelei trebuie să fie strict de 3-8 cm. Se măsoară unghiurile și toate acestea se trec în fișele de punctaj.
Tăierea de precizie, ultima probă, are loc pe doi bușteni așezați pe o placă de culoare închisă, la distanță de doi metri. Odată dat startul, concurentul începe să taie bușteanul de sus în jos cât mai mult, dar fără a atinge placa. Proba este încheiată când drujba a fost pusă jos. Se măsoară timpul execuției, grosimea rondelei, partea netăiată. Fiecare milimetru netăiat înseamnă un punct în minus (dacă se atinge placa nu se acordă niciun punct).
Ultima probă este Curățirea de crăci. Operațiunea se execută pe arborele doborât de concurent, evident simulat. Suma crăcilor curățate trebuie să însumeze 90 cm. Arborele curățat nu trebuie să aibă cioturi înalte. Se punctează timpul de execuție, numărul de crăci tăiate sau netăiate, iar cioturile mai mari de 0,5% se penalizează.
Premii în bani pentru câștigătorii de pe podium
La final, au fost anunțate locurile ocupate după concurs de fiecare participant. Le-au fost acordate diplome, iar primii trei din top au urcat pe podium. „Fiecare dintre participanți – a precizat ing. Viorel Ghelasă – sunt cei mai buni profesioniști în meseria lor la nivel de ocol silvic. Dar, la nivel județean, acordăm și premii, inclusiv în bani, celor mai buni dintre cei buni!”.
Dr. ing. Marius Iftime a amintit cum cu ajutorul participanților la acest concurs și al câștigătorului acestuia, Direcția Silvică Bacău poate asigura continuitate în a participa și la faza națională a concursului. „Și credem – a precizat principalul organizator – că la faza națională, care în acest an va avea loc în județul Mureș, noi, băcăuanii, vom face o figură frumoasă și că vom fi și pe podium!”
