Comisia Europeană a revizuit semnificativ în scădere prognoza de creștere economică a României pentru acest an, anticipând un avans al PIB-ului de doar +1,4%, comparativ cu estimarea de +3,3% din primăvară. Totodată, deficitul bugetar este estimat să atingă 8% din PIB, depășind ținta agreată cu Guvernul și previziunile anterioare.
Factori care frânează economia
Executivul european explică această ajustare prin încetinirea producției industriale, a construcțiilor rezidențiale și a sectoarelor IT și de transport, cauzată de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de creșterea rapidă a salariilor și a prețurilor la energie. Deși consumul privat a rămas ridicat, contribuția sa a fost diminuată de balanța comercială negativă, iar creșterea investițiilor private a fost temperată de incertitudinile privind viitoarele măsuri fiscal-bugetare.
Perspective economice pe termen mediu
Pentru următorii doi ani, Comisia prognozează o redresare treptată, cu creșteri economice de +2,5% în 2025 și +2,9% în 2026, datorită revenirii cererii externe și a exporturilor, accelerării investițiilor private și consumului privat. Totuși, balanța comercială deficitară și cheltuielile publice în creștere continuă să fie factori de risc pentru sustenabilitatea economică.
Deficit bugetar alarmant
Deficitul bugetar al României este preconizat să ajungă la 8% din PIB în 2024, în creștere față de 6,5% înregistrat anul trecut și cu mult peste estimarea de 6,9% din primăvară. Această evoluție reflectă cheltuielile publice accelerate pentru salarii, pensii, bunuri și servicii.
În context, inflația este prognozată să scadă la aproximativ 5,5% până la finalul anului 2024, datorită ieftinirii energiei, și să intre în intervalul țintit de Banca Națională a României (2,5%) abia la sfârșitul anului 2025. De notat, însă, că BNR a ajustat recent prognoza de inflație la 4,9% pentru finalul anului viitor.
Impactul măsurilor fiscale
Prognoza Comisiei nu include efectele măsurilor fiscale anunțate de Guvern pe 25 octombrie, care vizează reducerea deficitului bugetar prin eliminarea unor facilități fiscale, reașezarea taxelor și reducerea dependenței companiilor de stat de bugetul central.
Planul de ajustare bugetară
România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar sub 2,5% din PIB în următorii șapte ani. Totuși, rămâne de văzut cum va gestiona Guvernul impactul economic și social al măsurilor necesare pentru atingerea acestui obiectiv, mai ales în contextul unei economii marcate de incertitudini și riscuri externe.
Reducerea drastică a prognozelor economice reflectă provocările structurale și macroeconomice ale României, fiind un semnal de alarmă pentru autorități în vederea implementării unor politici sustenabile și eficiente.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
