Comăneștiul a fost joi, 26 septembrie, gazda unui eveniment important pentru scena politică locală: deschiderea biroului de europarlamentar al lui Claudiu Târziu, reprezentant al partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) în Parlamentul European. Acesta a venit să se întâlnească cu localnicii și să discute despre problemele cu care aceștia se confruntă, într-un demers pe care l-a descris ca fiind „pentru românii care au fost prea des ignorați de cei care ar fi trebuit să le reprezinte interesele”.
Claudiu Târziu a subliniat importanța birourilor locale pentru europarlamentari, afirmând că astfel de spații sunt esențiale pentru a rămâne în contact direct cu cetățenii și pentru a prelua sesizările și problemele acestora. Claudiu Târziu a criticat aspru clasa politică din România, acuzând-o că a făcut promisiuni false în trecut și că a uitat de necesitățile celor care i-au ales.
„Am venit aici să vă ascult și să înțeleg provocările cu care vă confruntați. Aceste birouri nu sunt doar pentru a bifa o prezență, ci pentru a putea aduce în Parlamentul European problemele voastre reale, pentru a lupta pentru drepturile și interesele voastre”, a declarat europarlamentarul.
Târziu a făcut referire și la problemele mai ample ale României, menționând că „analfabetismul trebuie declarat oficial drept amenințare la adresa siguranței naționale”. El a subliniat că educația este una dintre principalele sale preocupări și că va continua să facă presiuni pentru soluționarea acestui flagel care afectează societatea românească.
Evenimentul de la Comănești face parte dintr-un tur mai amplu în regiunea Moldovei, Târziu având programate inaugurări similare și în alte localități, precum Rădăuți, Pașcani și Huși. În toate aceste orașe, europarlamentarul AUR dorește să își întărească prezența și să consolideze legătura cu cetățenii din aceste comunități.
În cadrul unei conferințe de presă susținute în Piața Tricolorului din Bacău, Claudiu Târziu a adus în discuție și problema inundațiilor care au afectat grav mai multe regiuni din România. „Din Plenul Parlamentului European de la Strasbourg, am atras atenția autorităților asupra situației critice în care se află sinistrații români. Indiferent dacă este vorba de inundații sau secetă, autoritățile române par neputincioase”, a declarat europarlamentarul. El a subliniat că întreaga suflare AUR a fost mobilizată pentru a ajuta comunitățile afectate, cum ar fi cea din Pechea, județul Galați.
El a subliniat că prezența partidului în aceste zone nu este o formă de politizare, ci un apel la solidaritate și mobilizare. „Dacă nu noi trebuie să fim aici, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?”, a punctat acesta, referindu-se la eforturile voluntarilor de a ajuta la refacerea caselor distruse de viituri. Zece tiruri cu materiale de construcții au fost deja trimise, iar lucrările de reconstrucție urmează să înceapă.
Europarlamentarul a insistat că sinistrații au nevoie de soluții durabile, nu doar de ajutor pe termen scurt, și a cerut investiții majore în lucrările de prevenire a dezastrelor naturale, menționând că Comisia Europeană a promis un ajutor financiar de 1,5 miliarde de euro pentru refacerea comunităților afectate de inundații. „Mă voi asigura că fondurile trimise de la Bruxelles nu vor fi deturnate, cum s-a întâmplat în trecut”, a adăugat Claudiu Târziu.
În cadrul aceleași conferințe de presă, Claudiu Târziu a abordat și problema sistemelor de irigații, precum și necesitatea reindustrializării țării. „Sărăcia și dezorganizarea costă mult mai mult decât investițiile care ar putea elimina aceste flageluri – este ceea ce am afirmat întotdeauna“, a spus europarlamentarul.
Acesta a subliniat că lipsa irigațiilor a dus la pierderi uriașe în agricultură. „În acest an, culturile agricole au fost devastate de secetă și, implicit, de lipsa sistemelor de irigații. Dacă, în 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe aproximativ 3,2 milioane de hectare, în 2002 se mai irigau puțin peste 400 de mii de hectare. Anul acesta, potențialul de producție al României este de 30 de milioane de tone de porumb. În realitate, după lunile de secetă cumplită, este așteptată o recoltă de maxim șapte milioane de tone. Așadar, mai puțin de un sfert din potențial”, a explicat Târziu.
El a criticat și politica guvernului, care promite despăgubiri în loc de investiții reale: „Guvernul promite că va plăti despăgubiri de 200 de euro la hectar pentru o suprafață calamitată de două milioane de hectare. Asta înseamnă 400 de milioane de euro. Știți cât costă reabilitarea întregului sistem de irigații în România? Aproximativ 1,7 miliarde euro. Dacă vor mai urma doi ani de secetă, guvernul va cheltui deja peste jumătate din bugetul de investiții pe despăgubiri”, a avertizat acesta.
În plus, Claudiu Târziu a pus în discuție și discrepanțele între cheltuielile guvernului pentru nevoile externe și cele interne: „România a scos instantaneu miliarde de euro pentru sisteme de apărare, tancuri, avioane de vânătoare și ajutoare pentru Ucraina, dar nu a găsit resursele necesare pentru a investi în agricultura și economia internă”, a mai spus eurodeputatul, subliniind necesitatea unui proces urgent de reindustrializare.
„România trebuie să intre într-un proces de reindustrializare la finalul căruia să aibă capacitatea de a produce și procesa hrana, mijloacele tehnologice și mașinile necesare în plan intern. Pandemia de coronavirus ne-a arătat că nu mai avem capacitatea de a realiza nici măcar produse elementare, precum măștile sanitare sau seringile“, a concluzionat Claudiu Târziu.
