Mă străduiesc, cum pot și eu, să înțeleg câte ceva din lumea în care trăim, tot mai instabilă, nesigură. Teama plutește în aer. Vreau să țin departe de mine anxietatea, să mă feresc de alunecarea în depresie. Ce se întâmplă în lume e din ce în ce mai complicat, greu de înțeles, schimbările sunt rapide, noi tehnologii apar într-un ritm amețitor, iar inteligența artificială modifică profund lucrurile, relațiile cu societatea și cu noi înșine. Bine ar fi să ne uităm mai bine, mai atent la natură, așa zic unii oameni cu scaun la cap, cu minte lucidă și cu îndelungată experiență în cercetare. Să primim lecții de înțelepciune de la cei mai mici, mai umili dintre noi, de la păsări, de pildă, după cum sună îndemnul lui Philippe J. Dubois și Èlise Rousseau, autori ai unui captivant „Mic tratat de filosofie a păsărilor”. În care găsim numeroase și grăitoare exemple, oferite de micii „maeștri ai gândirii”, despre cum se poate trăi mai profund și cu mai mult respect față de ritmurile noastre firești. Pentru că toate obiceiurile, cazurile povestite relevă o morală, mă opresc la secvența 14 numită: „Oglindește ierarhia adevărată putere?”, cu subtitlul „Corbul și vulturul”. Rezumatul este următorul: pe o pajiște, unde se află stârvul unui animal mare, aterizează câțiva corbi, ca să se înfrupte. Dar, deodată, se ivește un vultur cenușiu, cu o impresionantă anvergură a aripilor, care-i pune pe fugă. Vor sosi apoi alți vulturi, mai puternici, și se instaurează rapid o ierarhie. Dacă însă acolo ar ajunge un vulpoi, el ar pune imediat pe fugă păsăretul. Cei puternici vor înfuleca din pradă și se vor căzni apoi să digere, iar corbii vor reveni și vor ciuguli liniștiți resturile. În altă situație, niște păsări de mlaștină, bătăușii, se întrec pentru a cuceri femelele. Masculii „alfa” se umflă în pene, se luptă, în timp ce masculii „beta”, nu atât de viguroși ca primii, stau pe margine și nu șovăie să profite de această pleașcă, „onorând discret pe vreuna dintre frumoasele din apropiere”, relatează cu umor autorii. Morala? Și în viața noastră vedem adeseori cum niște fanfaroni își încordează mușchii, ca să atragă atenția mulțimii. Unii dintre ei luptă din greu să ajungă în vârf, după care, epuizați de efort, nu reușesc să se mențină acolo, locul lor fiind imediat luat de alții. Pentru cei ajunși la putere, avertizează autorii, vor fi mereu vulturi, vulpoi, masculi „beta”, care le vor face existența imposibilă. „Pe cine și ce dominăm când obținem puterea? Nu cumva cel care stă deoparte este, de fapt, cel care trage toate sforile? Cel care nu ține să se bage în față, dar acționează altfel și mai bine? Ierarhia este numai un joc: timpul pe care-l pui la bătaie pentru a ajunge în vârful piramidei este infinit mai lung decât acela în care te poți menține acolo.”
Ariviștii obsedați de putere, de escaladarea rapidă a scării sociale, ambițioșii fără scrupule nu cunosc bucuria de a trăi, nu văd lucrurile mici, aparent neînsemnate, dar care sunt sarea vieții. În ceea ce mă privește, am crezut întotdeauna într-o singură putere îngemănată, a minții și a sufletului, în forța interioară a oamenilor înzestrați și cu un caracter frumos. Am admirat mereu eleganța simplității, firescul purtărilor alese, modestia. Și cred că adevărații oamenii de cultură nu pot fi altfel decât modești, pentru că au intrat în contact cu operele marilor genii ale omenirii și astfel își pot da seama de propriile limite. Cultura umanizează, te ajută să înțelegi mai multe lucruri, conexiunea dintre ele, și te poate face mai tolerant, mai bun, în stare de compasiune, de empatie. Așa că pentru anul nou în care intrăm vă doresc să vă sporiți puterile inimii și să fiți iubitori, pentru că iubirea este creație, transfigurare. Nu uitați că: „Nu există nenorocire mai mare decât a-ți pierde sufletul: a nu înțelege asta, a fi indiferent la pierderea propriului suflet e pur și simplu imbecilitate, care nu e niciodată o scuză, ci o circumstanță agravantă”. Am reprodus vorbele lui Alexandru Paleologu, pentru care sufletul era realitatea cea mai de preț.
Să fiți sănătoși și veseli în Noul An, ca să vă faceți viața mai bună și mai frumoasă!
Carmen MIHALACHE
