Într-o perioadă în care stabilitatea și controlul asupra forțelor armate sunt esențiale, povestea secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, dispărut pentru câteva zile, a adus în prim-plan o întrebare îngrijorătoare: cine conduce cu adevărat America?
Chiar dacă Statele Unite nu se află într-un război tehnic, evenimentele recente ridică semne de întrebare cu privire la modul în care forțele armate sunt gestionate și controlate. Președintele Biden, considerat liderul lumii libere, a fost în întuneric timp de trei zile cu privire la locația oficialului responsabil pentru forțele armate.
Această lipsă de informații a șocat chiar și susținătorii administrației, iar comentatorii observă că, în ciuda aparențelor, Pentagonul pare să se conducă singur și să nu se considere responsabil în fața liderului civil. Jude Russo, editor la The American Conservative, subliniază că, în timp ce secretarul Apărării era în afara scenei, evenimente majore aveau loc în Orientul Mijlociu, unde trupele americane erau supuse atacurilor cu drone și rachete.
Aceste incidente au avut loc într-un context geopolitic tensionat, cu implicații majore în regiune. Întrebarea care se ridică este dacă mașina militară americană se conduce singură, fără a fi responsabilă față de liderii civilii aleși democratic. Când liderul ales este în dezacord cu politica militară, se pare că Pentagonul refuză să își îndeplinească ordinele.
În schimb, generalii de vârf pot apela la lideri străini pentru a le transmite că Președintele nu este cu adevărat la conducere, cum a fost cazul dintre Trump și Milley. În prezent, în mijlocul unor tulburări la scară largă în Ecuador și a tensiunilor crescânde în America Latină, întrebarea devine crucială: cine se ocupă cu adevărat de această republică democratică?
Având în vedere că Pentagonul și alte instituții de securitate par să își creeze propriul circuit de control, fără a fi responsabile față de instituțiile alese, suveranitatea și democrația sunt puse la îndoială. Tabloul care se conturează sugerează o divizare între puterile exemplare, cu forțele de securitate care își creează propriul circuit de control.
Această schimbare de dinamică ar putea duce la o slăbire a controlului civil asupra instituțiilor militare și de securitate, cu implicații serioase asupra funcționării democrației. Într-o astfel de situație, alegerile prezidențiale din 2024 devin critice, deoarece amenințarea abolirii atributelor formale ale democrației pare să se apropie cu pași rapizi.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
