Nascuta in Tg. Neamt. A absolvit ASE Bucuresti, Facultatea de Planificare si Cibernetica Economica, in 1981. La repartitie a ales Bacaul. Din 1992 preda Statistica la Universitatea Bacau, mai intai lector, apoi conferentiar. Si-a dat doctoratul in statistica si cibernetica economica. Director adjunct al DJS din 1990. Director al DJS din 1996. 10 ani la conducerea Statisticii bacauane. Pe biroul directorului este si poza singurului copil, eleva in cls. a XII-a, care a ales tot ASE, insa cocheteaza si cu actoria, jurnalismul si moda.
-Doamna director, statistic vorbind, cui ii mai foloseste astazi statistica?
-Statistica foloseste astazi tuturor, eu asa vreau sa cred, deoarece nu vorbim aici numai de profesionistii care folosesc cu buna stiinta si cu incredere datele statistice, adica cei care fac strategii si programe de dezvoltare, personal calificat, specializat, care trebuie sa aiba cunostinte profunde de statistica sau cel din mediul academic care face studii stiintifice si toate cercetarile pe acest segment se bazeaza pe date statistice. Nu exista nici un fel de studiu, indiferent de domeniul de activitate, care sa nu se bazeze pe analiza in detaliu a seriilor de date statistice existente din domeniul pe care il cerceteaza. In afara de acest mediu autorizat, cam toata lumea foloseste date statistice, unii constient voluntar, altii involuntar. Constat aici, la sediul nostru, ca vin foarte multe persoane fizice care solicita informatii, unele se refera la calculari cu indicele preturilor de consum care modifica puterea de cumparare a banilor pe care ii avem. Sunt alte zeci de persoane ce solicita date despre castigul mediu salarial etc.
Astazi, toata lumea traieste din statistica
-In afara de acestea, toata ziua vorbim despre statistica meciurilor de fotbal, a castigurilor la LOTO, a imbolnavirilor de cancer sau TBC. Dar cate alte date nu mai sunt pe care le folosim in limbajul curent sau cel al presei. Toata lumea face o statistica mai mult sau mai putin elaborata, unele sunt simple adunari sau legaturi bazate de date primare. Dupa aceea, termenul, notiunea de statistica este foarte des folosit. Daca intrati pe internet si dati o cautare pe acest termen o sa vedeti ce diversitate de domenii folosesc datele si informatiile din statistici. Unele sunt adunari, artimetici, ierarhizari… Vorbim acum de statistica ca stiinta. Statistica este o stiinta distincta care a invadat toate domeniile vietii noastre, sociale, economice, politice. Este, in primul rand un domeniu teoretic al stiintei, care se bazeaza pe stiinta matematica, unde invatam bazele si metodele de operare (de aici o o stiinta a statisticii sociale, a intreprinderilor, a mediului, a agriculturii, a comertului, a turismului, a bioeconometriei, a medicinei etc). Am sa va dau un exemplu, institutii prestigioase din domeniul medicinei folosesc datele noastre, cunostintele noastre de statistica pentru a rezolva partea aplicata a cercetarii lor. Nu noi vindecam bolile, insa se pot depista evolutii, numar de cazuri, poate si cauze, simptome ale bolilor, medicamente prescrise, perioade de tratament, rezultate. Practic, sa lamurim acest aspect, nu mai exista astazi domeniu unde statistica sa nu fie prezenta.
Statistica studiaza trecutul
-Am stabilit ca statistica este o stiinta, ca nu se mai poate astazi fara statistica, totusi, ce face statistica?
-In primul rand, statistica constata trecutul, nu face previziuni. Culegem date de la persoane fizice si juridice, le prelucram, le analizam si le punem la dispozitia celor care doresc. Construim serii de date statistice. Constatam numai trecutul, prezentul nu avem cum, deoarece exista un decalaj, mai mic sau mai mare, intre datele noastre si prezent. Ele pot fi provizorii, semidefinitive si abia cele anuale pot fi definitive. Toata aceasta ainginerie” are menirea de a oferi celor interesati cat mai rapid anumite date statisitce, pe care le pot folosi in anumite strategii. Deci, noi culegem date, cream fondul statistic de date care ramane ca o istorie a unei regiuni, a ununi judet, a tarii. Dupa aceea noi asiguram cadrul comparabilitatii datelor, si cel mai dificil este atunci cand se schimba legislatia, modul de operare. Pana in 1990 erau anumite metode statistice, eram o economie centralizata, dupa acel an ne-am adaptat metodele de operare la economia de piata.
Datele economice nu erau secrete
-Doream sa ajungem si in anii „80-„90. Are politicul vreo ingerinta in statistica? Si am sa ma explic. Prin 1980, Anuarul statistic avea vreo 400 de pagini, iar la sfarsitul anului 1989, mai avea doar cateva pagini. Cum se explica?
-Eu zic ca politicul nu a avut niciodata ingerinta in statistica. Sunt aici din 1981, eu nu stiu ca la DSJ sa fi intervenit politicul in acosmetizarea” datelor. Si nici dupa 1989. Daca, din datele nostre nu le placea sefilor ceva, cel mult ei actionau la nivelul de baza, la intreprinderi, la agenti economici. Acest lucru noi nu-l stiam. Poate, in cel mai fericit caz, auzeam sau constatam ca ceva nu se leaga. Cat priveste Anuarul Statistic, este adevatat, cu fiecare an scadea numarul de pagini si pe noi ne punea in incurcatura deoarece nu mai gaseam seriile de date pentru analizele statistice. Era decizia celor de la Bucuresti sa publice sau sa nu publice anumiti indicatori. Acum am revenit la normal. Exista o alta deschidere spre informarea corecta a publicului si nu avem nimic de ascuns. Si mai este un aspect. Daca inainte de 1990, cele mai multe date erau secrete, ca de exemplu, exportul la nivel de judet, dar si alti indicatori, in schimb nu erau secrete datele de la intreprinderi.
Statistica poate fi folosita ca arma politica
– Si, totusi, presedintele Institutului National de Statistica este numit de Guvern. Este, pana la urma, o decizie politica. Daca te-am numit, joci cum iti cant!
-Este numit de Guvern. Stiu, insa, ca au fost discutii de-a lungul anilor: cui subordonam Statistica? Guvernului, Parlamentului? Celui care se afla la Putere? Nici in tarile europene nu este clar si sunt situatii diferite, in unele este subordonata guvernelor, in altele parlamentelor. Trebuie mentionat ca presedintele INS este o personalitate, nu este inregimentata politic, face parte din mediul academic, este seful catedrei de Statistica de la ASE Bucuresti. Pentru a inlatura orice suspiciuni, la nivel national functioneaza un consiliu de coordonare a activitatii in statistica, din care fac parte reprezentanti ai Academiei Romane, profesori, reprezentanti ai sindicatelor, ai Bancii Nationale etc., acestia aproba metodologiile statistice. Au fost si sunt dispute majore, cum ar fi metodologia de stabilire a cosului zilnic, a pretului de consum. A fost deseori contestat, ba ca este mic, ba ca este prea mare. Si in general, datele statistice sunt contestate, in functie de interese. Se incearca ca ele sa fie folosite abuziv in campaniile electorale, in analize partinice, fara a se folosi aceeasi baza de date si aceeasi perioada.
-Doamna director, se spune in mediul economic ca un contabil sef bun iti poate face jumatate din profit. Este valabila aceata asertiune si in statistica? Un statistician bun iti poate prezenta un indicator mai bun sau mai putin bun?
-Nu. Este gresita aceasta asertiune. Ea nu trebuie luata la modul simplist. Da, un contabil bun, care stie bine legile din domeniu poate trece anumite cheltuieli pe anumite conturi, in asa fel ca sa rezulte un profit mai mic sau mai mare, dupa cum doresti, asta este cu totul altceva. Nu vorbim aici de incalcarea legilor. Asa este si cu statistica. Cunoscand bine metodologia, poti sa sustii o discutie, sa-l convingi pe interlocutor de adevarul datelor, a evolutiilor. Se mai spunea pe vremuri ca un statistician poate demonstra din nimic orice. Am observat cel mai bine in campaniile electorale cum este folosita statistica. Fiecare vine si il ataca pe celalalt folosind date statistice, dar schimba baza de comparatie. Daca vreau sa arat ca un guvern nu a facut nimic iau un an de varf al economiei si ii arat ca a ajuns la jumatate si ca a mers din ce in ce mai rau. Dar daca vreau sa scot in evidenta ca, dimpotriva, a lucrat bine, iau de baza un an mai prost si ii arat ca a dublat toti indicatorii. Este un adevar. Asa se amanevreaza” opinia publica.
Statistica da rezultatul votului
-Din 1990 incoace, Institutul National de Statistica a fost desemnat sa adune datele, sa ofere situatiile de la alegeri, fie ele locale sau generale. Pe criterii politice?
-Pentru noi a fost o treaba foarte obositoare. Nu noi am cerut. Va amintiti ca de fiecare data toate partidele ne-au acuzat ca ceva nu este in regula. Desigur, in functie de interese. Noi am renunta bucurosi la acesta activitate, insa deoacamdata, se pare, nu este un alt organism cu asemenea dotare si specialisti. Se tot vorbeste ca va fi creata o alta institutie, Autoritatea Nationala Electorala, care sa se ocupe alegeri. In alte tari, cum este Franta, nu este asa, si au ramas surprinsi ca noi facem si aceasta treaba. Nu este normal, mai ales ca asupra statisticii sunt deja destule suspiciuni. Insa noi suntem singurii care avem dotare, avem specialisti si asa s-a ajuns aici. Sa speram ca in anii urmatori vom fi scosi din aceasta activitate. Noi ne-am facut treaba bine si am dormit bine. A fost destul de stresant, am lucrat zi si noapte.
Nu mai suntem fruntasi la productia de otel
-Sa trecem la lucruri mai concrete. Care mai este productia de otel pe cap de locuitor? Anuarul statistic era plin de asemenea clasamente. La ciment, otel, cupru, tevi, carbune, titei. De unt, branza, carne nu vorbea nimeni…
-Nu stiu acum care este productia de otel pe cap de locuitor. Erau pur si simplu comparatii facute la nivel national. Eu nu pot spune ca erau cele adevarate. Este o metoda statistica si se face ca sa vezi, pur si simplu, cum stai cu un anumit produs, sa vezi unde il gasesti, cine iti face concurenta, sau sa te aprovizionezi de acolo de unde ar putea fi un pret mai mic. Trebuie sa stii, sa fii informat. Este interesul atat al producatorului cat si al beneficiarului. In toate domeniile se fac clasamente. Important este ca ele sa fie cat mai aproape de adevar.
Punctual, suntem pe primul loc la oua
-Pe ce loc mai este Bacaul la nivel de tara in economie?
-Nu mai este un loc al judetului general. Cine mai foloseste acele date inseamna ca a ramas in urma cu…statistica. Inainte de 1990 era un asemenea clasament. Acum productia industriala nu se mai calculeaza in marime absoluta. Acum vorbim de indici, de esantioane de produse fizice. Nu mai calculam exaustiv. De exemplu, acum suntem pe primul loc la oua. Putem sa spunem ca suntem pe primul loc sau pe doi la un indicator. Atat. Nu se publica niciodata produsul intern brut. Putem vorbi de indici de disparitate a PIB fata de media tarii, pe regiuni, pe judete.Punctual se poate vorbi de anumite locuri ale judetului.
-Care mai este acum aizvorul” datelor statistice? Inainte erau 50 de intreprinderi, cu cinci indicatori si cam atat.
-Baza de informatii este acum mult mai complicata. Exista un registru de inscriere (Registrul Comertului), exista apoi datele de la Ministerul Finantelor, avem apoi anchetele noastre statistice. Este un procedeu extrem de complicat, insa avem programe speciale, mergem pe selectivitate, pe indicatori, de domenii de activitate. Avem posibilitatea sa oferim acele informatii care sa redea o aoglinda” cat mai fidela la un moment dat, la o anumita regiune, la nivel de tara. Exista insa o alta nemultumire cu care ne confruntam: toata lumea vrea informatii la zi, cat mai aproape de data la care o cere. Mai ales jurnalistii. Insa am spus si la inceput, noi studiem trecutul. Sunt legi, sunt reglementari ale MF care spun cand si cum se opereaza, cum se transmit datele. De aceea vedeti ca unele date sunt preliminare, altele sunt provizorii. Statistica nu este o farmacie. Nu-i contabilitate la leut. Ea lucreaza cu ordine de marime mari, cu cifere de ordinul miilor, milioanelor si miliardelor si, atentie, sunt estimari.
Bacaul are cea mai tare echipa de statisticieni
-A spus ca suntem singura Directie din tara care are o publicatie proprie. A mai spus ca suntem singura directie care are un site propriu. A laudat munca noastra, a mentionat ca cel mai bun informatician din tara lucreaza in directia noastra, este vorba de dl Aurel Turcu. Noi vorbim mereu de statisticieni, insa statistica fara informaticieni nu se poate face, cum la fel de adevarat este ca nici fara matematicieni. Eu fac parte din colegiul stiintific al Revistei de Statistica, am primit apoi o Diploma de onoare care este rodul intregului colectiv din Bacau. Nu este putin.
-Eu, vecinul meu, bacauanul, de unde ne informam cum mai sta judetul la ingrasaminte, oua, incaltaminte, carne, lapte si branza. Unde gasim informatiile?
-Pe internet, pe site-ul nostru, la sediul institutiei, la biblioteca judeteana si la biblioteca Universitatii. Multe informatii, ca urmare a colaborarii cu dumneavoastra, le pot gasi si in presa, atunci cand ele sunt prezentate profersional.
-Conduceti Directia Judeteana de Statistica, sunteti si conferentiar la Universitatea Bacau la disciplina Statistica. Cum privesc studentii aceasta disciplina?
-Este un cui la fiecare examen. Nu este o facultate, insa la Stiinte economice este disciplina de baza, obligatorie, pentru cultura economica. In anul doi este un curs obligatoriu. Eu invat alaturi de studenti. Si nu spun acest lucru din complezenta. Am observat ca multi profesori raman departe de activitatea practica, sunt numai in sfera teoretica. Eu am avantajul ca lucrez practic si am posibilitatea sa vorbesc in cunostinta de cauza. Este un model european, care face legatura intre statistica academica si statistica oficiala, practica. Sper ca in anii urmatori sa avem si la Bacau o Facultate de statistica, este mare nevoie, deoarece stiinta aceasta va avea un rol extrem de important in perioada urmatoare si nu am dori sa ramanem fara specialisti in acest domeniu. Scris de Gheorghe BALTATESCU
