Probabil ați aflat si v-ați hlizit de taxa de mediu impusă de Danemarca, țară în care fermierii vor trebui să plătească până la 100 de dolari pentru fiecare vacă. Oficial, această măsură este menită să încurajeze fermierii să găsească soluții pentru reducerea poluării cauzate de emisiile de metan ale bovinelor.
Oficial, taxa este impusă pentru a determina fermierii să găsească soluții pentru ca vacile să polueze mai puțin. Dincolo de nebunia taxei pe bășinile vacilor, mai este o altă problemă: cum, din punct de vedere tehnic, se va putea măsura faptul că poluarea provocată de bășinile vacilor a scăzut sau a crescut? Le bagă contoare la fund? Vine ministrul agriculturii să măsoare cât s-a bășit o vacă?
Evident că taxa nu are nimic de-a face cu poluarea, ci cu intenția Guvernului de a determina fermierii să se reorienteze, prin descurajarea acestui sector. Vestea proastă este că nu cred că taxa va rămâne doar în Danemarca, ci, ca urmare a înțelepciunii liderilor europeni, o vor extinde la toată Uniunea. Vestea bună este că pe noi nu ne va afecta: noi, de zece ani, am distrus sectorul zootehnic de unii singuri.
De exemplu, în județul Bacău, numărul de vite a scăzut de la 68.000 în 2014 la 36.000, numărul de porci a scăzut de la 70.000 la 46.000, iar numărul de oi și capre a scăzut de la 613.000 la 438.000. Aceste cifre indică un declin semnificativ, provocat nu doar de factori interni, ci și de influențe externe și directive primite de la nivelul Uniunii Europene.
Pentru a înțelege adevăratele motive din spatele acestor schimbări, este important să urmărim banii și interesele economice. Cine are de câștigat din declinul fermelor tradiționale? Cine beneficiază de înlocuirea acestora cu ferme de greieri sau laboratoare de carne artificială? Este evident că există interese comerciale puternice care influențează aceste politici.
Rămâne de văzut care va fi reacția românilor. Am observat cum, în pandemie, s-a produs o revigorare a sectorului zootehnic privat; oamenii au început să crească porci și păsări, temându-se că restricțiile impuse de autorități îi vor lăsa să moară de foame. Această tendință ar putea continua, în funcție de modul în care noile politici vor influența agricultura și securitatea alimentară în România.
