Moto: Caci Dumnezeu l-a facut pe om liber de la bun anceput, astfel ca el era stapan pe puterea sa la fel ca pe sufletul sau… libertatea de alegere a omului sub propriul sau control este pastrata de Domnul care spune: aSa fie dupa credinta taa Irineu, episcop de Lyons (Lugdunum)
Libertatea nu poate exista decat in corelatie cu justitia. Aceasta concluzie o impartasea J.J. Rousseau (1712-1778) in aScrisori scrise de la munte”. A fi liber, spunea autorul, nu inseamna a face ce vrei, ci a nu te supune vointei altuia. Timpul istoric in care traim releva constrangeri ori libertati, scopuri existente ori inexistente in diferite segmente ale istoriei. Marii ganditori sunt si ei rezultatul epocii lor si modului cum au exprimat conceptele, conditionati de libertatile si constrangerile timpului. Definitiile valabile atunci nu mai sunt valabile acum. Libertatea de a vana existenta in perioada precrestina era de fapt necesitate, interpretata ca libertate acum, in conditiile interdictiei unei atari activitati, fara autorizatie. De fapt libertatea de a vana nu se supunea numai unui comandament anecesar”, ci si unui instinct, acela de a supravietui. Vestimentatia femeilor evului mediu era subordonata unor conditii, unor limitari care ingradeau libertatea de acum a femeii, nu ce-a de atunci. Vestimentatia de acum este conditionata de momentul si locul unde te afli, mai exact de normele impuse de prezenta la o receptie, care sunt altele decat normele acceptate pe o plaja insorita in timpul verii, la mare. Sub aspectul cutumelor religioase, restrictiile vestimentare sunt manifest exprimate in tarile musulmane. Ingradirea libertatii are manifestari diferite nu numai in perioade diferite de timp, ci simultan in acelasi perioade de timp. Problema tine de asumarea ingradirii libertatii si scopul acestei asumari. Tavalugul globalizarii s-a izbit de zidul conservator al Coranului musulman. Conflictul viziunilor diferite asupra libertatii individuale are reverberatii ce pot genera si au generat tragedii. Credinta musulmana pare ireconciliabila cu libertatea individuala declamanta de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ori Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In India, castele exista si in ciuda Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, oamenii nu se nasc egali. Scopul este un element de constrangere al libertatii, scopul urmarit de un individ in relatia sa cu cei din jur, cu divinitatea. Scop care, la randul sau poate sa se suprapuna ori nu cu scopul unei comunitati. Scopul comunitatii poate sa devina o constrangere asumata, ori dimpotriva o ingradire manifesta a propriei libertati, in conflict cu propriul sau scop. In majoritatea covarsitoare a cazurilor, scopurile comunitatilor sunt preponderent economice, iar daca direct nu sunt economice, au o relatie de subsidiaritate cu scopul economic. Internetul genereaza libertatea accesului la informatie. Dar Internetul s-a dezvoltat initial ca o prioritate militara, ca mai apoi sa aiba un scop economic clar determinat si nu libertatea de care aminteam. Tarile Musulmane isi pastreaza prin invocarea Coranului nu numai un drept de conservare a traditiilor (care prin prisma educatiei europene par sa ingradeasca libertatea individuala), dar si o anumita independenta a structurii economice ce corespunde unor scopuri politice ori religioase avute in vedere de comunitatile musulmane ori conducatorii acestor comunitati. La nastere, aparent, puiul de om are o libertate absoluta. Libertatea absoluta presupune si lipsa constrangerilor in mod absolut. Copiii recuperati din jungla africana, crescuti de animale pana la varste de 3-7 ani au ramas retardati iar unii nici fizic nu au putut fi recuperati. Se spulbera astfel mitul superioritatii omului. In lipsa constrrangerilor educatiei, in absenta limitarii libertatii absolute omul ajunge in cealalta extrema in care libertatea absoluta il face dependent de instincte si mediu. In lipsa constientizarii existentei acestor dependente se poate considera liber atata vreme cat traieste in jungla. Prin prisma acestor argumente ajungem iarasi la referential, la perspectiva din care este privita libertatea si scopul urmarit de invidid in relatia cu mediul extern si propria sa reprezentare despre libertate.
Libertatea asumarii unei concluzii
Libertatea nu poate exista fara constrangere, intrucat libertatea este o constrangere asumata. Ne miscam si traim organizati controlati si ghidati de reguli, legi, norme, obligatii si necesitati, proprii ori impuse. Ne adaptam si adaptam aceste norme scopului nostru, in sensul necesar atingerii obiectivului. Iluzia de libertate se naste in momentul cand ainotam in sensul in care curg aceste normea. In afara individului si in interiorul sau sunt restrictii, suma acestor restrictii asumate integral reprezinta libertatea absoluta. Neasumarea unor restrictii presupune limitarea acestei libertati. Singura libertate absoluta nedeterminata de restrictii este libertatea de a gandi.
Odata iesit din nebuloasa primordiala, functionarea universului a inceput sa se regleze dupa anumite legi. Oamenii le-au denumit legile fizicii, chimiei, matematicii etc. Omul in structura sa interna la nivel atomic si molecular functioneaza dupa legi predeterminate. O eroare de functionare a acestui sistem poate duce la imbolnavirea organismului uman. Schimbarea acestor legi de functionare duce la extinctia speciei umane. Din aceasta perspectiva, in universul fizic cunoscul, omul este o matrice informationala care functioneaza conditionat de legitati predeterminate, constientizate ori nu. Pentru om nu exista libertatea absoluta, ci doar libertatea absoluta a asumarii constrangerii. Omul poate avea doar constiinta existentei acestui tip de libertate… E aceasta o consolare?!Scris de Adrian Mihail Ionescu
