Galileo Galilei (15 februarie 1564 – 8 ianuarie 1642) este prezentat in manuale si enciclopedii clasice ca fiind „parintele stiintei moderne”. Inventiile sale sunt de exceptie. Unele dintre ele sunt atât de revolutionare, incât nici pâna astazi n-au putut deveni achizitii ale civilizatiei, ramânând, deocamdata, provocari pentru viitor.
Cu Galileo Galilei intram intr-o noua etapa de intelegere a marilor rosturi ale lumii. Precursor al lui Newton, geniu care a confirmat experimental ipoteza lui Copernic, Galilei a asezat legile miscarii intr-o noua paradigma. Interesant este insa faptul ca un recent studiu gestionat de Wikipedia constata ca acesta nu este regasit in topul celor mai influente personalitati ale lumii. Autorii studiului, care au luat ca reper accesarile enciclopediilor online si ale linkurilor specifice, conchid, potrivit lui Adrian Nicolae (,,Stiinta si tehnica”, nr. 58, 2016, pag. 33), ca aceasta personalitate nu este nici Hristos, Mahomed, Alexandru cel Mare, Napoleon, Newton sau Einstein, ci naturalistul suedez Carl Linnaeus, cunoscut mai ales sub numele de Carl von Linné (23 mai 1707- 10 ianuarie 1778).
Acesta este considerat ca fiind ,,parintele biologiei moderne”, savantul care a inventat sistemul taxonomic dupa care sunt clasificate astazi toate formele de viata. Nu sunt putini insa cei care sustin astazi ca suedezul Carl von Linné l-a trecut pe nedrept in uitare pe britanicul John Ray (29 noiembrie 1627 – 17 ianuarie 1705), cel considerat a fi chiar ,,parintele stiintelor moderne”, savantul care l-ar fi eclipsat pâna si pe Galileo Galilei. (Vezi Adrian Nicolae, ,,John Ray, parintele stiinelor moderne”, revista citata).
Argumentele multor contemporani sunt destul de puternice atunci când avanseaza ideea ca John Ray este cel care ar trebui sa fie pe primul loc in topul celebritatilor stiintifice, cel putin in competitia cu naturalistii. ,,Poate cea mai importanta scriere a sa, «Istoria plantelor», opera in trei volume insumând peste 3.000 de pagini, este o prima incercare de clasificare a plantelor dupa sistemul pe care Carl Linnaeus avea sa si-l atribuie mai târziu”. (Adrian Nicolae, ibidem).
Daca asa stau lucrurile, am putea intelege ca von Linné, personalitatea cea mai influenta a umanitatii, dupa criteriul accesarii enciclopediilor online, linkurilor cu tematica stiintifica, a fost un plagiator? Nimeni nu pronunta acest verdict, dar multi amintesc de anumite fapte sau atitudini ciudate ale suedezului. Carl Linnaeus, nascut la doi ani dupa moartea lui John Ray, auzise, cu siguranta, de renumele britanicului care lasase omenirii peste 20 de opere monumentale si deschisese perspective inedite pentru stiinta moderna…
Fireste, n-am competenta aruncarii unei asemenea anateme asupra lui Carl Linnaeus, dar, citind, intre altele, si articolul lui David Quammen, „O pasiune pentru ordine” (National Geographic, 4 iunie, 2007), scris la 300 de ani de la nasterea savantului suedez, parca unele suspiciuni, raportate la caracterul savantului suedez, prind viata. Iata ce aflam fata despre atitudinea pe care a avut-o fata de Georg Ehret, biolog-artist care a promovat opera lui Linnaeus: ,,Artistul Georg Ehret a contribuit la popularizarea ideilor lui Linnaeus prin realizarea unei frumoase tabella, un afis care ilustreaza caracteristicile de diagnosticare a celor 24 de clase ale lui Linnaeus. Aceasta tabella s-a vândut bine si i-a adus lui Ehret ceva guldeni.
Linnaeus insusi, intotdeauna zgârcit când era vorba de impartit meritele, a inclus desenul lui Ehret, fara a i-l atribui, intr-una din cartile sale ulterioare”. Acesta nu-i furt intelectual?… Linnaeus ii manipula, fara scrupule, pe tinerii cercetatori, pe care-i transforma in… salahori ai domeniului, aplauzele fiind culese doar de el: ,,Ii lasa pe tineri sa adune informatiile; el le sistematiza. In Uppsala, scrie David Quammen, am discutat acest aspect al manipularii derulate de acasa, cu profesorul Carl-Olof Jacobson, un zoolog pensionat care indeplineste rolul de presedinte al Societatii Suedeze Linnaeus”.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
