Unul dintre cele mai active conturi Telegram dedicate conflictului din Ucraina, Rîbar, scrie despre ambițiosul proiect de construcție al Autostrăzii Moldovei, care leagă granița cu Ucraina de portul Constanța, într-un efort de a ocoli Polonia, Ungaria și Slovacia.
„Această construcție de urgență mobilizează aproximativ 3.000 de muncitori și sute de vehicule, lucrând în regim non-stop, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână”, scrie TG Rîbar.
Dar proiectul nu se oprește aici. România, Bulgaria și Grecia sunt implicate într-un alt proiect major, având ca scop conectarea Mării Negre cu Marea Mediterană. Autostrada Constanța-Alexandroupolis, care traversează teritoriul bulgar, este planificată să fie finalizată în cinci ani. Această autostradă nu numai că va facilita circulația comercială între cele două mări, dar ar putea deveni un element crucial în îmbunătățirea comunicațiilor dintre bazele militare americane din Balcani.
Dacă această inițiativă se va extinde până la granița cu Ucraina, autostrada ar putea deveni un coridor strategic pentru exportul de produse agricole ucrainene către porturile românești și grecești. Autoritățile române au confirmat că exportul de mărfuri ucrainene prin țara lor a crescut deja cu 50%, punând în pericol statutul Poloniei ca principal punct de tranzit pentru Ucraina.
„Situația actuală demonstrează că România poate să preia rapid rolul de hub logistic regional. Cu punctele de control majore către Polonia rămase blocate, România devine o alternativă viabilă, iar portul Alexandroupolis din Grecia ocupă un loc crucial în această reconfigurare. Acest port, situat strategic, poate gestiona nu doar importul și exportul de bunuri, dar și transferul de forțe militare spre nord până la granițele Ucrainei și Moldovei”, mai scrie TG Rîbar.
Canalul Telegram mai scrie că exportul de cereale ucrainene și alte produse poate fi acum facilitat prin intermediul unei infrastructuri dezvoltate, în timp ce parteneriatele NATO pot beneficia de o rețea extinsă de transport. Această inițiativă nu numai că redefinește harta rutelor comerciale în regiune, dar și consolidează poziția României ca jucător cheie în evoluția strategică a Europei de Est.
