700 de membri ai organizatiei „Fratilor musulmani” au fost condamnati la moarte de un tribunal egiptean. Informatia este interesanta in contextul in care aceasta organizatie a fost principala forta a revolutiei din Egipt, din 2011, care a rasturnat regimul lui Hosni Mubarak.
S-a spus inca de atunci ca „Fratia musulmana” are o agenda diferita de cea prezentata de presa occidentala. In vreme ce Occidentul se astepta la reforme democratice intr-o tara aflata ani de zile sub o conducere autoritara, noul guvern a decis, insa, sa instituie un regim islamist.
A fost „primavara egipteana” un experiment scapat de sub control? Sau Fratii musulmani au fost doar niste „tovarasi de drum”, utilizati de cei care au orchestrat schimbarea de regim si, care, ulterior, s-au debarasat de ei?
In orice caz, tara nu s-a linistit dupa alungarea lui Mubarak iar noul presedinte, prea radical pentru gustul egiptenilor, a fost dat si el jos de catre Armata.
Din punct de vedere economic, Egiptul se confrunta cu pierderi imense cauzate, in principal, de instabilitatea politica. Turismul, principala industrie a tarii, a suferit extrem in ultimii ani. Altadata important exportator, Egiptul a fost nevoit sa importe grâul pentru pâine.
Chiar daca o noua constitutie a fost aprobata prin vot popular, tara este departe de a se calma. Si situatia aceasta nu este doar in Egipt. In Tunisia, singurul rezultat concret al „Revolutiei Iasomiei” este ca la televizor se pot spune bancuri cu substrat politic.
In Libia, dupa asasinarea lui Gaddafi, s-au intensificat activitatile teroriste iar organizatiile extremiste isi recruteaza adeptii foarte usor. Siria este in plin razboi civil, un razboi ciudat care a pus de aceeasi parte a baricadei Al Qaida si SUA.
Ar fi interesant de aflat ce au intentionat planificatorii acestor revolte sa obtina. Pentru ca suntem prea batrâni ca sa mai credem ca „Primavara araba” a izbucnit din senin, fara nici un ajutor extrerior. La fel cum Maidanul nu ar fi existat in Ucraina fara un serios sprijin extern.
