Legumele de import au disparut din pietele bacauane. Tarabele sunt pline de roadele gradinilor si serelor autohtone. In Piata Centrala, sectorul societatilor comerciale, in care se gaseau altadata rosii, ardei si radacinoase parca desprinse din reclame, s-a reprofilat pe citrice si alte fructe de peste mari si tari. „E piata plina toamna cu produse de la noi. Ar insemna sa aruncam banii la gunoi”, explica, destul de suparat, un intreprinzator. Ce-i drept, nici fructele exotice nu au succes in fata bogatiei de struguri, mere si pere romanesti. La tarabele cu legume, producatorii si chiar speculantii sub acoperire imbie cu marfa de la Matca, Dienet, Damienesti, Tirgu Frumos. „Uitati aici ardei, ne spune Ionel David, din Marvila. Sunt mai mici, dar gustul este cel cu care am crescut. Am vazut si noi de mai multi ani ca bacauanul vrea marfa frumoasa, ca aia din import, si am incercat sa tinem pasul cu pretentiile lui. Eu unul nu vreau sa aud de marfa straina. Din pacate, nimeni nu se gandeste cat ne costa pe noi sa obtinem legumele pe care le vindem.”
Scump si nu face
Producatorii sunt suparati pe clientii care le reproseaza preturile mari, dar platesc in supermarket dublu pe un kilogram de rosii sau ardei „cu aspect si gust de ceara”. Elena Savin, din Damienesti, vinde produse de solar. Rosiile, ardeii si castravetii de pe taraba ei nu ar avea nicio sansa la un concurs de frumusete. „Am putea si noi sa le umflam cu tot felul de chimicale, dar nu ne tine punga, spune femeia. Anul acesta nu ne-au ajuns banii nici de ingrasaminte si au iesit ardeii mai mici. Dam destul pe lucrarile fara de care nu s-ar face nimic si pe produsele contra daunatorilor. Chiar daca am marfa mai slaba calitativ, se vinde fiindca e buna de ciorbe si de conserve pentru iarna”. Cumparatorii fideli pietelor spun ca nu renunta la traditie si ca gustul legumelor romanesti este inimitabil. „Mai cumpar cate ceva din supermarket doar in perioadele in care nu gasesc ce-mi trebuie in piata, marturiseste Ionel Camenic. Din primavara si pana la sfarsitul toamnei targuiesc numai din piata”. In supermarket, guliile din Germania, ardeii grasi sau iuti din Turcia, salata din China, vinetele din Olanda si rosiile din Spania le bat la frumusete pe suratele lor romanesti. Aproape toate sunt campioane absolute si la pret. In timp ce ardeii grasi sunt cel mult 4 lei in piete (si este vorba de exemplarele superbe), cei importati din Turcia costa in supermarket 12,9 lei. Si vinetele de Olanda sunt de 3 ori mai scumpe decat cele de la Dienet, iar rosiile de la Matca ne costa cu un leu mai putin decat cele turcesti.
Apa si legume cu nitrati
Cumparatorul care prefera sa se inghesuie printr-o mare de oameni in pietele bacauane este motivat de pretul mai scazut al legumelor de tara fata de cel al marfii de import, dar si de ideea ca se hraneste astfel sanatos. Putini stiu ca morcovii de la Saucesti, telina de la Damienesti sau radacina de patrunjel de la Dienet pot ascunde otravuri cum ar fi nitratii. La randul sau, apa folosita pentru udarea gradinilor si prepararea hranei este contaminata de scurgerile de la grajduri si latrine. ASP a demarat un studiu in mai multe zone ale judetului Bacau pentru detectarea concentratiei de nitrati din apa, sol si sangele sugarilor. Rezultatele ar putea sa schimbe perceptia consumatorului despre produsele sanatoase. Orientarea spre produse de afara nu este o solutie. Dimpotriva. In tarile UE, legislatia este chiar mai permisiva decat cea romaneasca in privinta concentratiei de nitrati din apa si sol.
Taranii
nu cultiva decat porumb
Pana in 1990 exista siguranta ca toate produsele de pe piata sunt suta la suta autohtone. Agricultura dirijata avea avntajele ei. Nici nu se punea problema ca terenul sa ramana nelucrat, indiferent daca acest lucru insemna scoaterea din productie a muncitorilor si aplicarea de sanctiuni celor lenesi. aPana in 1989, totul a fost dirijat, ne spune Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Asa se explica faptul ca unele recolte erau mai mari fata de cele din prezent”. Tinand cont de situatia de la DADR, nici nu este de mirare ca bacauanii mananca doar produse importate, scumpe si fara nici un gust. Daca in 1990 graul se cultiva pe 50.257 hectare, anul acesta au fost insamantate doar 16.003 hectare. Orzul, de la 8.127 hectare, anul acesta a fost semanat doar pe 531 hectare. In schimb au crescut suprafetele insamantate cu ovaz (de la 1197 hectare, la 2294 hectare), porumb (de la 59.502 hectare, la 80.700 hectare) si floarea soarelui (de la 2.084, la 3.597 hectare). aDiferenta mare este intre suprafetele pe care se cultiva leguminoase boabe. In 1990 au fost insamantate 2.158 hectare, iar in 2008 s-au semanat 192 hectare. Soia nu se cultiva deloc in 1990, in timp ce anul acesta s-au infiintat 37 de hectare”, spune directorul Burlui. In mod paradoxal, nu exista mari diferente intre suprafetele cultivate cu legume de camp (2000 hectare), insa din cele 37 de hectare pe care se aflau sere, astazi s-a ales praful.
Peste 15.000 de hectare sunt lasate parloaga
Patrunderea produsele de import pe piata bacauana a fost indirect favorizata si de faptul ca unii tarani au lasat terenurile parloaga. aDe la an la an, suprafetele nelucrate au crescut in mod simtitor. In 1990 erau doar 261 hectare de teren nelucrat. In 1997 s-a ajuns la 2.188, pentru ca anul urmator sa ramana parloaga 2.500 hectare de teren”, declara Ghita Burlui. In 1999, in mod inexplicabil au ramas necultivate doar 438 de hectare, pentru ca in 2000 sa se ajunga la 6.912 hectare. Si in 2004 figurau in evidentele DADR Bacau 29 de hectare de teren lasate in paragina, pentru ca in 2005 sa se ajunga la 1.587 hectare. aIn anul urmator, bacauanii au lasat nelucrata suprafata de 10.761 hectare, ca in 2008 sa se ajunga la 15.004 hectare”, spune directorul adjunct al DADR. Una din explicatii ar fi exodul tinerilor spre strainatate si imposibilitatea acoperirii costurilor pentru infiintarea culturilor.Scris de Doina Mincu / Lili Adochitei
