Varianta umoristică
Nu e pentru toată lumea, ci doar pentru un zgârcit. Acesta îşi scoate banii de la bancă, îi numără să vadă dacă sunt toţi şi-i pune la loc în cont.
Dar învăţăceii?
În una dintre vizitele academicianului Solomon Marcus (1 mart. 1925, Bacău – 17 mart. 2016, Bucureşti) în oraşul natal, s-a întâmplat ca şcolile să fie paralizate de o grevă a cadrelor didactice. „Bine, şi elevii/preşcolarii ce fac?” m-a întrebat. Mărturisesc că m-a prins nepregătit. Singurul răspuns care mi-a venit în minte, aproape stupid, a fost: „Stau cuminţi”. „Şi învăţătorul/educatoarea/profesorul nu le sugerează vreo activitate?” „Nu are voie. El/ea doar trebuie să asigure liniştea în sala de clasă/grupă.” (Aici am minţit, ştiind că sunt destule situaţii când educatorul, în… complicitate cu elevul/preşcolarul, realizează activitatea-lecţie, însă „la foc mic”.) „În cazul acesta, consider că asistăm la un gol profesional, în sensul că educatorul/învăţătorul/profesorul ar fi trebuit să fie instruit cu privire la situaţiile de forţă majoră. La rândul lui, el ar fi fost abilitat să le ofere copiilor variante de utilizare a timpului cât stau în bănci, fără dirijor. E aproape o catastrofă să ucizi etape din programul de învăţare al unui copil.”
Solomon Marcus, consultantul etern
Viaţa şi opera matematicianului gânditor, preocupat până la obsesie de destinul şcolii, au „dat naştere unor structuri, unor cutume, unor exemple de urmat” (Ioan-Aurel Pop, 2016). Îmi amintesc că ne aflam în Biblioteca „Vasile Sporici” a Casei de Cultură „Vasile Alecsandri” şi am croit amândoi un posibil scenariu de consumare a timpului necontrolat oficial. Înainte de toate ne-am căutat un aliat: manualele şcolare, câteva dintre ele mimând seria „Învăţaţi franceza/engleza fără profesor”, în condiţiile în care cunoştea bine obiceiul dascălilor de a nu folosi cărţile didactice în lecţie nici măcar pentru a parcurge un text. După doi-trei ani, acelaşi Solomon Marcus publica în „România literară” (nr. 40/2-9 oct. 2015) un amplu rechizitoriu la adresa manualelor de biologie, matematică, limba română (era consternat că a dispărut abecedarul şi că a apărut, în loc, „Comunicare în limba română”: „De ce nu este intitulat mai simplu, fără primele două cuvinte, care oricum sunt abandonate după clasa a doua?”).
Variante de lucru
La cele propuse atunci de academicianul Solomon Marcus (între altele, schimb de caiete cu colegul de bancă pentru a fi corectate „încrucişat”), adăugăm ceea ce a rezultat din dialogul purtat la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău cu prof. univ. dr. Liviu Franga, de la Universitatea din Bucureşti, miercuri, 11 martie: dictările, autodictările, lecturile cu voce tare (după modelele actoriceşti) şi altele, imaginate de tineri.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
