Înainte de a-i vota pe viitorii deputați ne gândim la așteptările pe care le avem și ne întrebăm cine le va împlini. Dar sunt realiste aceste așteptări? Ca să știm ce să cerem trebuie să știm ce pot face membrii Parlamentului European, ce rol are și cum funcționează această structură.
Toți cetățenii știu, probabil, că duminică, prin vot lor, vor alege persoanele care vor reprezenta România și pe români în Parlamentul European. Vor vota, de fapt, liste cu candidații desemnați de partide sau candidați independenți. Dar știu, oare, ce vor face aceștia la Bruxelles, ce rol are structura în care vor lucra? Răspunsul, pe scurt, e următorul: Parlamentul European este un organism legislativ al Uniunii Europene, ales în mod direct o dată la 5 ani, format din 751 de deputați. Birourile în care vor lucra parlamentarii se află în Bruxelles (Belgia), Strasbourg (Franța) și Luxemburg. Parlamentul European îndeplinește trei roluri: legislativ, bugetar și de control. Spre deosebire de aleșii din parlamentele naționale, membrii Parlamentului European nu propun acte normative. Doar Comisia Europeană are inițiative legislative, parlamentarii având sarcina de a le analiza, de a face rapoarte și de a vota pentru sau împotriva inițiativelor.
Aprobă legile și stabilește bugetul
Așadar, Parlamentul European nu inițiază, ci adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene. De asemenea, ia decizii privind acordurile internaționale, extinderea UE, revizuiește programul Comisiei și îi cere să propună acte legislative. Rolul bugetar se referă la faptul că stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul, și aprobă cadrul financiar multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii. Rolul de control e exercitat asupra tuturor instituțiilor europene. Parlamentarii aleg, prin vot, președintele Comisiei și colegiul comisarilor și pot determina Comisia să demisioneze, depunând o moțiune de cenzură. În plus, Parlamentul acordă descărcarea de gestiune, aprobând modul în care a fost cheltuit bugetul UE, analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă, discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană, interpelează Comisia și Consiliul. Numărul deputaților din fiecare stat membru al UE este proporțional cu populația sa, dar nicio țară nu poate avea mai puțin de 6 parlamentari sau mai mult de 96, iar numărul total al acestora nu poate depăși 751, adică 750 plus președintele. Deputații sunt repartizați în funcție de formațiunea politică de care aparțin, nu de țara de proveniență.
Întâi discută în comisii, apoi în plen
Cum lucrează Parlamentul? Comisiile din fiecare domeniu (mediu, transport, energie etc.) examinează inițiativele legislative, iar deputații pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ, după ce discută legea în cadrul grupurilor politice. Deputații se reunesc în plen, la Strasbourg de regulă, pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor propuse. Marea majoritate a legilor europene sunt adoptate în comun de către Parlamentul European și Consiliu, cele două structuri având aceeași importanță în multe domenii: energie, transport, guvernanță economică, imigrare, protecția mediului, protecția consumatorilor etc. În problemele speciale, cum ar fi cele privind fiscalitatea, Parlamentul European nu emite decât un aviz consultativ. În unele cazuri, Tratatul prevede că „procedura de consultare” e obligatorie, iar propunerea nu poate dobândi forță de lege decât dacă Parlamentul și-a dat avizul.
Petițiile se trimit on-line și prin poștă
Cetățenii și ONG-urile care doresc ca Parlamentul European să analizeze și să soluționeze o anumită problemă îi pot adresa o petiție prin poștă sau on-line. Prin poștă, petiția se poate expedia la adresa Parlamentul European, Chair of the Committee on Petitions, c/o PETI Secretariat, Rue Wiertz 60, 1047 Bruxelles, BELGIA. Pentru a trimite solicitarea on-line, intră pe portalul pentru petiții și completează un formular: https://petiport.secure.europarl.europa.eu/petitions/ro/registration/register. Subiectul petiției trebuie să vizeze o chestiune care ține de domeniul de activitate al UE: drepturile de cetățean european, aspecte legate de mediu, protecția consumatorului, libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, piața internă, ocuparea forței de muncă și politica socială, recunoașterea calificărilor profesionale și alte probleme legate de punerea în aplicare a dreptului UE.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
