O somaţie neclară
În a doua zi a „Alecsandriadei” (6-9 iunie 2019), s-a auzit o interpelare aparent corectă: „Suntem de acord că Vasile Alecsandri s-a născut în Bacău, pentru că avem mărturia de mitrică – un fel de copie a actului de naştere –, dar unde-i originalul? Îl rugăm pe Ioan Dănilă să ne aducă şi acest document”. Nu era momentul explicaţiilor, aşa încât le punctăm aici.
Delimitări terminologice
A existat la un moment dat o concurenţă între metrică şi mitrică. Pentru că peste tot apare ca fiind împrumutat din polonezul metryka (în rusă, „act de naştere”; „matriculă”), prima formă a fost considerată corectă. Însemna „registru, condică (în special, de stare civilă)” şi s-a găsit (după DLR, 1966) în scrierile lui Miron Costin ori ale lui Nicolae Costin. Concret, o metrică era un „certificat de naştere”, despre care ştiau şi scriitorii secolului trecut: „O ladă de Braşov, cu zugrăveli […][,] care îşi avea în regulă actul său de vârstă scris cu boia albă […][,] veleatul 1793[,] nu putea să însemne altăceva decât mitrica de naştere şi de botez a lăzii” (Calistrat Hogaş, În Munţii Neamţului; virgulele dintre croşete ne aparţin). În dicţionarele recente, este preferată forma mitrică, pentru a se diferenţia de metrică, termen din domeniul măsurătorilor. A. Scriban (1939) îl asociază cu grecescul metrikos „matern”, de la mitra „uter”, iar Giorge Pascu („Sufixele româneşti”, 1916) pleacă de la un sens nou: mâtrică/mitrică „oaie, capră care se mulge în genere la o strungă”.
De când avem mitrici
În martie 1830, s-a încheiat elaborarea Regulamentelor Organice – un fel de constituţie a Principatelor, anticipând unirea acestora în baza comunităţii de origine, limbă, tradiţii şi idealuri. Prevederile lor vor fi aplicate de la 1/13 iulie 1831 în Ţara Românească şi de la 1/13 ianuarie 1832 în Moldova. Tot la distanţă de un an se înfiinţează serviciul Arhivelor Naţionale, la Bucureşti (1 mai 1831) şi Iaşi (1832). La 4/16 dec. 1864, Al. I. Cuza a promulgat Codul civil (care urma să intre în vigoare de la 1/13 ian. 1866).
Vocea specialiştilor
O definiţie completă ne-o oferă dr. Ioan Murariu: „MITRICĂ = condică unde în perioada 1832 – decembrie 1865 preoţii români înregistrau naşterile, căsătoriile şi decesele din parohiile lor. Dintr-o Mărturie de mitrică scrisă în Iaşi aflăm că poetul Vasile Alecsandri „s-au născut în târgul Bacăului” în ziua de 14 iunie 1818 (Gh. Ungureanu ş.a., Documente, vol. I, Bucureşti, Editura „Minerva”, 1973, p. 284). În luna decembrie 1865, conform Codului civil adoptat, primăriile, de curând înfiinţate, au preluat obligaţia de a ţine evidenţa stării civile”. („8500 de termeni istorici şi arhaisme”, Bacău, Ed. EduSoft, 2008, sub voce). În acelaşi mod s-au exprimat arhivişti („Nu am identificat mitrici înainte de Regulamentul Organic” – Vilică Munteanu) şi istorici literari de ieri („S-ar fi născut, după mitrică, la 5 sept. 1862” – G. Călinescu) şi de azi („Actele dinainte de 1832 erau reconstituite pe bază de mărturii” – Mircea Coloşenco). Luând în calcul sensul curent de „certificat de naştere”, combinaţia „mitrică de naştere” devine pleonastică.
Cazul Alecsandri, elucidat
În 1835, Mitropolia Moldovei eliberează o „mărturie de mitrică”, la solicitarea tatălui lui Vasile Alecsandri, prin care se certifică, pe bază de declaraţii, data de 14 iunie 1818 ca zi a venirii pe lume a celui ce ne-a lăsat „Hora Unirii”. A cere „arătarea actului” este un nonsens, câtă vreme acesta nu a existat vreodată. Esenţial e că îi avem pe Alecsandri şi Bacovia, adică A-ul şi B-ul literaturii române, iviţi în urbea Bacău.
