Catre un matriarhat al… I.Q.-ului?

Gerald Crabtree, genetician la Universitatea Stanford, crede ca inteligenta umana se afla intr-un declin lent. In revista Trends in Genetics, el scrie: „Pariez ca daca un cetatean obisnuit din Atena anului 1.000 i.Hr. ar aparea dintr-o data in mijlocul nostru, el (ea) ar fi printre cele mai straluciti si mai activi intelectual colegi sau prieteni de-ai nostri, cu o memorie buna, o gama larga de idei si o idee clara despre problemele importante. In plus, mi-as dori sa cred ca ar fi printre cei mai stabili emotional prieteni sau colegi de-ai nostri.” Asadar, un Socrate, Platon sau Aristotel, un Pitagora sau Arhimede, ar putea conduce si astazi intr-un clasament care vizeaza celebrul coeficient de inteligenta, I.Q., dar si coeficientul emotional. Revista americana Science apreciaza ca tendinta de scadere a I.Q. ar putea fi deteminata si de regimul alimentar. Printr-un studiu la care au participat 14.000 copii, cercetatorii britanici au descoperit legatura dintre alimentele procesate si un I.Q. redus. Potrivit acestora, daca un copil consuma alimente procesate de la vârsta de trei ani, declinul I.Q.-ului ar putea incepe in urmatorii cinci ani. Studiul a constatat totodata ca, pâna la vârsta de opt ani, copiii care au mâncat alimente procesate de la trei ani suferisera deja un declin al I.Q.-ului. Dimpotriva, copiii care primesc o dieta bogata in nutrienti, incluzând consumul de fructe si legume, si-au crescut IQ-ul pe o perioada de trei ani.
Rezultatele cercetarilor raportate la I.Q. sunt insa destul de controversate, ceea ce ne face sa reamintim zisa lui Karl Popper, cel care spunea ca I.Q. este „una dintre cele mai mari neghiobii ale lumii noastre”. De pilda, James Flynn, expert neo-zeelandez in teste I.Q., sustine, potrivit potrivit Daily Mail, ca in ultimii o suta de ani rezultatele I.Q. au cunoscut o evolutie pozitiva. Potrivit opiniei sale, in ultimii 10 ani, I.Q.-ul unei fiinte umane a crescut cu aproximativ trei puncte, in functie de stilul de viata practicat. Altceva ne-a atras insa atentia in studiul lui James Flynn. I.Q., spune el, creste la barbati si la femei, insa ceva mai repede la cele din urma. Pentru prima data in istorie, femeile sunt, potrivit acestor studii, mai inteligente decât barbatii. Sau, cel putin, spune Flynn, obtin rezultate mai bune la testele I.Q., desi in clasamentele… clasice ale celor cu I.Q. mai mare, Marilyn vos Savant, americanca, scriitoare/jurnalista, femeia cu I.Q.-ul cel mai performant, se afla doar doar pe locul al optulea, cu un I.Q. de 186. De regula, sustine James Flynn, femeile obtineau cu cinci puncte mai putin decât barbatii la testele IQ, insa acest lucru s-a schimbat in ultimul deceniu. Explicatia lui Flynn este plauzibila: societatea moderna ofera tot mai multe provocari femeilor, care trebuie sa faca fata si carierei si familiei, astfel incât reusesc sa desfasoare mai multe activitati intr-un timp limitat. Acest trend al I.Q.-ului imi readuce in memorie conflictul dintre Titu Maiorescu si Sofia Nadejde. Stiut este ca Maiorescu a afirmat intr-o conferinta de la Ateneul Român, in 1882, ca femeile „isi merita locul de la marginea societatii, din cauza creierului lor prea mic”. „Cum am putea intr-adevar sa incredintam soarta popoarelor pe mâna unor fiinte a caror capacitate craniana este cu zece la suta mai mica?, intreba el. Abia ajung astazi creierii cei mai dezvoltati pentru a putea conduce o natiune pe calea progresului si prosperitatii materiale… Din 1.000 de capatâni masurate a rezultat 1.410 grame greutate mijlocie la barbat si numai 1.250 la femei“. Intr-un articol publicat in „Contemporanul”, Sofia Nadejde i-a replicat: „Un lucru pe care-l trec cu vederea toti câti vorbesc de greutatea creierului femeiesc este ca nimeni nu ia in seama sa-l raporteze la greutatea trupului, femeile relativ cu corpul au creierul mai greu decât barbatii”. „Femeia este o greseala acceptabila a naturii”, obisnuia sa spuna John Milton. Fata in fata cu argumentele savantului contemporan James Flynn, Maiorescu si Milton ar da, desigur, din colt in colt. Dar poate ca si misoginismul a generat acest trend al inteligentei feminine. Aflate mereu in aparare, femeile au cautat si solutii rationale de contracarare a ofensivei discriminatorii. Ne indreptam catre un matriarhat al… I.Q.-ului? N-ar fi exclus…