21 decembrie 2024

Româna pentru toți

Fonetica experimentală, în Franţa şi la noi

Un termen ghinionist La un concurs de cultură generală de la Antena 1 – „Eşti mai deştept decât un copil de clasa a V-a?” –, era de ales între trei...

Limba spargă şi centenarul autoarei ei

Originalitate cu orice chip Miercuri, 27 noiembrie, pentru mementoul cultural (MC) al cursului de limba...

Meditaţii despre/„dintr-un secol de viaţă” al Cellei Delavrancea

Longevitate, armonie, virtuozitate Fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea nu putea fi departe de...

Sfârşitul atributului? (II)

De unde falsa alarmă? Bănuiesc că de vină e obişnuinţa de a folosi cele mai...

Sfârşitul atributului? (I)

O veste alarmistă Mai întâi, despre efectele ei: în cercurile profesorilor de limba română şi...

 Reabilitarea diftongului? (XIII)

Alungire… stilistică Inspirată de multiplicarea lui e (din obicei) şi a lui o (din niciodată), pentru a demonstra că acestea sunt vocale, o cititoare ne trimite un fragment de proză de Mihail Vakulovski, din revista „Vatra”, nr. 3-4/2023. Scriitorul descrie o scenă comică dinaintea examenului la medicină: candidaţii intră în...

 Reabilitarea diftongului? (XI)

Etimologie clară Se ştie: a stabili originea unui cuvânt ţine loc de orice definiţie complicată şi voit completă. În cazul nostru, identificăm prefixul di-, cu sensul de „doi”, şi un radical/cuvânt de bază, phtongos „sunet vocalic”, ambele din limba greacă. Reunite, dau explicaţia cea mai simplă, centrată pe „grupul de...

 Reabilitarea diftongului? (X)

Revenire la SCL Revista Institutului de Lingvistică al Academiei R.P.R. „Studii şi cercetări lingvistice” (tomul V, nr. 3-4/1954; cota Y 190, la Biblioteca Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău), la rubrica „Discuţii”, publică un articol polemic semnat de academicianul Al. Rosetti şi intitulat „Despre diftongi”. Este o opinie care s-a confirmat...

 Reabilitarea diftongului? (IX)

O explicaţie dilematică Are parte de ea cel ce nu­ apelează la o lucrare de specialitate, ci la serviciile Wikipediei, care îi livrează definiţia la pachet cu o vizibilă întrebare: „În fonetica tradițională, după unii autori, diftongul este ansamblul a două vocale pronunțate în aceeași silabă. Dintre acestea numai una...

 Reabilitarea diftongului? (VIII)

Definiţii de ieri… Am consultat, datorită dicţionarului-tezaur al limbii române, aproape toate sursele care ne informează în legătură cu definiţia diftongului şi am constatat că odată cu evoluţia ştiinţelor limbii, adevărul este din ce în ce mai bine exprimat. „Diftonghii” sunt amintiţi mai întâi într-o „Bucoavnă”, dar o definiţie completă...

 Reabilitarea diftongului? (VII)

Foneticianul Mihai Eminescu (4)   Cum am putea delimita vocea traducătorului de a celui tradus? E o operaţie dificilă, pentru că stilurile sunt aproape identice, la care s-ar adăuga entuziasmul juvenil al traducătorului (Eminescu a început munca la 18 ani şi a încheiat-o în 1872), gata probabil să aşeze în scris...

 Reabilitarea diftongului? (VI)

Foneticianul Mihai Eminescu (3)   Cine a greşit? Desigur, autorii dicţionarului-tezaur (Academia Română, Dicţionarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul I, partea a 5-a, litera D, Deţinut – discopotiriu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007) , care au colaţionat fişe fără a cerceta amănunţit sursa informaţiilor. A nu se crede că dicţionarul academic...

 Reabilitarea diftongului? (V)

Foneticianul Mihai Eminescu (2) Care e definiţia primară? O reproducem tot din traducerea lui Mihai Eminescu: diftongul este „împreunarea a două vocale diferite într-o unitate”. Definiţia continuă cu o descriere precisă a cazului: „Împreunarea aceasta se-ntâmplă prin aspiraţiune, ce le ţine la un loc, care anulează pauza dintre amândouă vocalele şi...

Reabilitarea diftongului? (IV)

Foneticianul Mihai Eminescu (IV.1) Posibilă erată culturală În munca de informare e bine să nu te grăbeşti bucurându-te de prima consemnare a unui fapt îndelung căutat şi deci strict necesar. Regula din presă se aplică şi aici: asigură-ţi 2-3 surse centrate pe acelaşi subiect şi abia apoi dă verdictul care se...

Reabilitarea diftongului? (III)

Diftongul are şi neprieteni După ce la simularea probei de limba şi literatura română pentru evaluarea naţională din acest an unele judeţe au „îndrăznit” să ceară recunoaşterea grupurilor de sunete alcătuite dintr-o vocală şi o semivocală (sau invers) rostite în aceeaşi silabă, iar apoi numărarea acestora, şi-au făcut apariţia comentariile...

Reabilitarea diftongului? (II)

Alte caracteristici După repartizarea elementelor alcătuitoare, se recunosc două tipuri de diftongi (terminologia, simplificantă, ne aparţine): a) în cuvânt (/ai/, din „c”; /ei/, din „t”; /ăi/, din „tnui” etc.; de evitat exemplificarea cu forma „tăiţei”: până în 2021, prin DOOM1,2, erau recunoscute variantele „tăieţei” şi „tăiţei”, dar DOOM3 nu admite...

Amenințarea păcii în Ucraina a fost înlăturată

Scopul propagandei moderne nu este doar de a dezinforma, ci de a-ți epuiza gândirea critică, de a anihila adevărul. Drept  urmare vă propun un exercițiu de analiză LOGICĂ  a unui eveniment mult mediatizat . Pe 17 martie , Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui  Vladimir...

Reabilitarea diftongului? (I)

De unde întrebarea De la simularea probei pentru evaluarea naţională la limba şi literatura română care a precedat, la nivel judeţean, proba elaborată la nivel naţional şi susţinută de elevii claselor a VIII-a pe 20 martie 2023. În urmă cu câteva săptămâni, unele inspectorate şcolare au propus gimnaziştilor, în interiorul...

Jocul de cuvinte, rondelul, catedra, în dialog

Doi plus unu Cei doi ocupanţi se află în lateral, iar în mijloc, aparentul intrus: rondelul. Dascălul în genere foloseşte resursele jocului de toate felurile, inclusiv cele de cuvinte. Locul lui la catedră, în faţa unei clase de elevi, este al dirijorului care preschimbă datoria în jonglerie cu imagini, vorbe,...